Transport gratuit pentru comenzi peste 400 RON

Tratament naturist pentru Hipertiroidie

Despre afectiune

O stare clinica ce cuprinde mai multe boli specifice, caracterizata prin hipermetabolism si niveluri serice crescute de hormoni tiroidieni liberi.

Reteta naturista recomandata in remedii pentru Hipertiroidie

Toate produsele recomandate pe site sunt atestate de ministerul sanatatii si au avizul FDA - cel mai dur for mondial care atesta calitatea produselor destinate sanatatii !

Produs NaturistPret Mod de administrareCompozitie
1. Rhodiolin 120.56 Ron 1-1-1 120 capsule = 54 g Detalii Produs
Rhodiola rosea este o planta adaptogena ce contracareaza efectul negativ al stresului asupra organismului. Regleaza procesele chimice din creier legate de starea de spririt, mentine echilibrul psihic si o buna functionare hormonala.
2. Evening Primrose Oil 69.50 Ron 1-1-1 100 capsule gelatinoasa = 78 g Detalii Produs
Uleiul de primula este bogat in acizi grasi esentiali GLA, ce cotribuie la reechilibrarea functiei hormonale, sprijina absorbtia de iod, un mineral vital pentru glanda tiroida, si imbunateste fertilitatea.
3. Power Mins 54.58 Ron 0-1-1 100 tablete = 139 g Detalii Produs
Asigura necesarul de minerale esentiale pentru o functionare optima a multor procese si functii vitale in organism. Aportul de iod acopera necesarul acestui mineral pentru sprijinirea sanatatii glandei tiroide.
Legenda(la "Mod de administrare"):

1-1-1reprezinta 1 (tableta/capsula/lingura de sirop) dimineata, 1 dupa-amiaza, 1 seara.

Descriere Tratament Naturist

 

Semne si simptome

 
Majoritatea semnelor si simptomelor de hipertiroidism sunt aceleasi pentru toate tipurile, cu unele exceptii, cum ar fi oftalmopatia infiltrativa (frecventa) si dermatopatia (rara), care sunt manifestari autoimune ale bolii Graves si nu apar cand exista alte cauze de hipertiroidism.
 
Tabloul clinic de hipertiroidism poate fi impresionant sau discret. Semnele si simptomele obisnuite sunt gusa; tahicardia, pulsul cu amplitudine crescuta; pielea calda, fina si umeda; tremorul; semnele oculare; fibrilatia atriala; nervozitatea si hiperreactivitatea; transpiratia abundenta; hipersensibilitatea la caldura; palpitatiile, oboseala; apetitul crescut; scaderea in greutate; insomnia; slabiciunea si scaunele mai frecvente uneori diareea. Persoanele in varsta, in special cei cu gusa toxica nodulara, se pot prezenta cu un tablou clinic atipic, cu hipertiroidism apatic sau mascat.
 
Semnele oculare observate la pacientii cu hipertiroidism constau in fixitatea privirii, asinergism oculo-palpebral, retractie palpebrala si un grad usor de congestie conjunctivala.
 
Oftalmopatia infiltrativa este un fenomen mai grav si este specifica bolii Graves . Ea se caracterizeaza prin durere orbitala, lacrimare, iritatie, fotofobie, proliferarea tesutului retro-orbital, exoftalmie si infiltrat limfocitar la nivelul muschilor extraoculari, care poate produce slabirea muschilor, producand frecvent diplopie.
 
Dermatopatia infiltrativa, numitra si mixedem pretibial (un termen care produce confuzie, deoarece mixedemul sugereaza hipotiroidismul), este caracterizata prin infiltrat cu substanta proteica fundamentala, care nu lasa godeu, de obicei in zona pretibiala. Apare rar in absenta oftalmopatiei Graves. Leziunea este adesea pruriginoasa si eritematoasa in stadiile precoce, ulterior indurandu-se. ca si oftalmopatia si dermopatia infiltrativa poate sa apara la diferente de ani de zile inainte sau dupa hipertiroidism.

 

Care este cauza hipertiroidismului?

 

La pacientii cu hipertiroidism glandele tiroide sunt in mod normal de două până la trei ori mai mari decât o glanda tiroida normala. Aceste glande hipertiroide sunt caracterizate prin cresterea proliferarii celulelor şi transformarea celulelor foliculare în foliculi, crescand populaţia de celule chiar mai mult. Aceste celule hipertiroide, de asemenea, secreta hormoni tiroidieni intr-un ritm mai rapid decât celulele tiroidiene normale.

 

Aceste modificari pot fi găsite, de asemenea, în cazurile în care există o cantitate mare de TSH (hormonul stimulant al tiroidei) în organism. Insa, în hipertiroidism, nivelurile de TSH sunt scazute datorita inhibarii secretiei lor de o cantitate deja crescuta de hormon tiroidian in corp. În condiţii normale, o creştere de hormon tiroidian este semnalul glandei pituitare pentru a opri secretia de TSH şi, în consecinţă, glanda tiroida nu mai secreta hormoni tiroidieni din cauza lipsei de stimulare datorata scăderii de TSH. Acest fenomen nu se intampla în hipertiroidism.

 

În hipertiroidism, o substanţă similară TSH-ului poate fi găsita în circulaţie – TSI ( imunoglobuline stimulatoare ale tiroidei). Acestea au un efect stimulator prelungit asupra glandei tiroide şi fac ca celulele tiroidiene sa-si continue secretia, în ciuda nivelului scazut de TSH.

 

Un alt motiv pentru hipertiroidism este prezenţa unui adenom tiroidian sau o tumora in tesutul tiroidian care secreta cantitati crescute necontrolat de hormon tiroidian. Celulele normale tiroidiene din jurul tumorii inceteaza sa mai secrete hormoni datorita nivelului scăzut de TSH, insa tumora isi păstrează hormonii tiroidieni secretati de ea insasi. Această cauză nu are nicio asociere cu autoimunitatea.

 

Hipertiroidia - Manifestari clinice

 

Consecinţele clinice ale excesului endocrin tiroidian sunt expresii exagerate, cu activitate fiziologica de T3 şi T4. Un plus de hormon tiroidian duce la o producţie de caldura suplimentara care rezulta intr-o uşoară creştere a temperaturii corpului şi o activare a mecanismelor de disipare a căldurii, cum ar fi vasodilataţia cutanată, scăderea rezistenţei vasculare periferice şi transpiraţii crescute. Aceasta crestere metabolica duce la pierderea de grăsime, în special în suferinzii mai in varsta, cu lipsa poftei de mancare. La pacienţii mai tineri, ingestia de alimente, de obicei, creşte, iar unii pacienţi au un apetit insatiabil.

 

Efectul catecolaminelor aparent crescut de hipertiroidism este probabil de origine multifactoriala. Hormonii tiroidieni îmbunătătesc  receptorii -adrenergici în multe ţesuturi, inclusiv muchii centrali, muşchii scheletici, tesutul adipos şi limfocite. Acestia, de asemenea, pot scadea receptorii -adrenergici din tesutul muscular central si pot amplifica acţiunea catecolaminelor la nivel de postreceptor.

 

Prin urmare, tireotoxicoza este caracterizata printr-o sensibilitatea metabolica şi hemodinamica crescuta a ţesuturilor la catecolamine. Cu toate acestea, nivelurile de catecolamine sunt normale. Medicamentele care blocheaza receptorii -adrenergici reduc sau elimina tahicardia, aritmiile, transpiraţiile si tremorul in hipertiroidism. Atunci când sunt utilizate beta-blocante în tratamentul hipertiroidiei, se pare că blocantele neselective (cum ar fi propranololul), care blocheaza fiecare receptori 1 şi 2 au un avantaj mai mare decat 1-blocantele selective (de exemplu, metoprololul) .

 

Agentii neselectivi par sa reduca considerabil rata metabolica , în timp ce 1-blocantele selective nu reduc consumul de oxigen şi oferă doar o ameliorare simptomatica asociata cu o normalizare a ratei. Excesul de hormoni tiroidieni determină nervozitate, iritabilitate, labilitate emoţională, agitaţie, şi chiar manie si psihoza. Cei care sufera de aceasta conditie se plâng de concentrare şi performanţă intelectuala redusă.

 

Tremorul este comun şi reflexele tendinoase profunde sunt vioaie, cu o faza de relaxare rapidă. O slăbiciune musculară şi atrofie (miopatie thyrotoxic) apar de obicei în hipertiroidism, mai ales dacă acesta este sever şi prelungit. Slăbiciunea ţesutului muscular poate interfera cu mersul pe jos, cataratul, sau cu eliminarea de grasime. Acest tip de slăbiciune a ţesutului muscular poate fi datorat catabolismului proteic crescut şi irosirii musculare, sau scăderii eficienţei musculare.

 

În ciuda unui număr sporit de receptori -adrenergici din tesutul muscular, proteoliza crescuta nu este aparent mediată de receptori, iar slabiciunea si irosirea tesutului muscular nu sunt afectate de -adrenergice. Miastenia gravis sau paralizia periodică poate însoţi hipertiroidismul.

 

Capacitate esenţială şi respiratorie a tesutului muscular sunt reduse. O slăbiciune extrema a tesutului muscular ar putea declanşa insuficienţă respiratorie.

 

În hipertiroidism, debitul cardiac este crescut, prin urmare, sarciniile şi contractilitatea cresc iar rezistenţa vasculara periferica este redusa . Stresul creste pulsul, iar timpul de circulaţie este scurtat. Tahicardia, în general supraventriculară, este frecventă şi se considera a fi asociata cu rezultatele directe ale hormonilor tiroidieni care influenteaza programul cardiac. Fibrilatia atriala poate să apară, în special la pacienţii vârstnici.

 

Cei care sufera de hipertiroidism pot manifesta insuficienta cardiaca acuta, ca o cinsecinta a disfuncţiei ventriculare stângi cu anomalii segmentare de miscare a peretelui; reversibilitatea sa rapida cu tratament sugerează că ar putea fi cauza unui infarct miocardic. Hipertiroidismul permanent poate conduce la cardiomegalie, împreună cu un risc crescut de insuficienţă cardiacă congestivă.

 

Cei care sufera de diabet zaharat au un necesar de insulină crescut, atunci cand se confrunta cu hipertiroidismul. Metabolic, colesterolul plasmatic total este în general mic, legat de o creştere a receptorilor de lipoproteine hepatice ​​cu densitate joasa (LDL). Lipoliza este crescuta, iar adipocitele arata o îmbunătăţire în ceea ce priveste densitatea receptorilor -adrenergici, şi o reacţie ridicată la catecolamine.

 

Creşterea ratei metabolice poate implica o nevoie crescută de vitamine, în cazul în care sursele alimentare sunt inadecvate, putand aparea sindroame de deficienta vitaminica. De obicei, tiroida endocrina stimuleaza productia osteoblastica de insulina -ca factor de crestere-I (IGF-I). La suferinzii de hipertiroidism nivelurile serice de IGF-I şi un număr de proteine ​​de legare (IGFBP-3 şi IGFBP-4) sunt crescute semnificativ înainte de tratament şi pot reveni la normale dupa tratament.

 

Din cauza imbunatatirii activităţii osteoblastice şi osteoclastice, pacientii cu hipertiroidism prezintă frecvent o dereglare osoasa accelerată şi un echilibru dăunător de calciu şi fosfor, care duc la o densitate mai mică de minerale osoase şi creşterea fragilităţii osoaselor. Hipercalcemia şi hipercalciuria pot aparea ocazional.

 

Există o creştere a frecvenţei de tranzit intestinal (hiperdefecatie) ca urmare a unei motilitati  gastro-intestinale crescute. Tranzitul accelerat al intestinului subtire poate fi declanşat de o frecvenţă crescută a contracţiilor intestinale şi a contracţiilor migratoare gigante. În tireotoxicoza severa, pot fi observate valori anormale ale testelor funcţiei hepatice, care reflecta o malnutriţie. Anorexia în hipertiroidie netratată este asociată cu vârsta înaintată, anxietate, şi o functie hepatica anormala, dar nu cu hipercalcemie.

 

La femei, hipertiroidismul ar putea duce la oligomenoree şi scăderea fertilităţii. La barbati, hipertiroidismul ar putea provoca reducerea fertilităţii şi impotenţă datorita unui metabolism deteriorat al hormonului steroid.

 

Teste de diagnostic pentru hipertiroidism

 

Hipertiroidia este de obicei diagnosticata in functie de nivelurile de tiroxina liberă care circula in plasma folosind proceduri radioimunologice. În unele cazuri, măsurarea triiodotironinei este, de asemenea, inclusa.

 

Alte teste sau semne care indica hipertiroidism includ:

 

• Creşterea ratei metabolice a pacientului cu 30 – 60%, în caz de hipertiroidie severă.

• Scăderea concentraţiei de TSH în plasmă. Acest lucru se datoreaza faptului ca organismul incearca sa controleze secretia excesiva de hormoni tiroidieni prin suprimarea stimulantului sau obisnuit.

• Măsurarea nivelului de STI. Nivelurile de STI sunt, de obicei crescute în cazurile de tireotoxicoza, dar mici în cazuri de adenom tiroidian.

 

Tratament pentru hipertiroidism

 

Indepartarea chirurgicala a unei parti din glanda tiroida este tratamentul cel mai direct pentru hipertiroidism. În unele cazuri de hipertiroidie, glanda tiroida hiperplastica poate fi tratata cu iod radioactiv. Deoarece iodul este radioactiv, acesta distruge aproape toate celulele secretoare ale glandei tiroide.

 

Remedii naturiste pentru hipertiroidism cu produse Calivita

 

- Tratamentul hipertiroidiei are la baza scaderea secretiei de hormoni tiroidien, iar produsul naturist Rhodiolin poate fi eficient in acest sens.

 

- Administrarea uleiului de Primula - Evening Primrose Oil - ajuta la impiedicarea aparitiei complicatiilor diabetului zaharat si are un rol benefic  in buna functionare a glandei tiroide.

 

- In hipertiroidism exista tendinta de demineralizare si devitaminizare datorita unui metabolism accelerat, iar  Power Mins poate sa satisfaca toate aceste cerinte nutritionale. Continutul de iod ajuta la reglarea functiilor glandei tiroide si proceselor metabolice.

 

Rhodiolin se administreaza dupa masa, regleaza hipersecretia (scade) de hormonii tiroidieni

 

Evening Primrose Oil se administreaza la 30 minute dupa masa

 

Power Mins se administreaza dupa masa, deoarece este necesar un aport suplimentar de minerale (pe langa cel din alimentatie) deoarece in hipertiroidii metabolismul fiind accelerat si consumul de minerale este mai mare si poate aparea tetania manifesta sau osteopenia    

 


 

Daca aveti intrebari sau doriti detalii pentru acest tratament, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea:

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

 

Afectiuni ORL - Tratamente si remedii naturiste

Alte tratamente din categoria Afectiuni ORL

Acufene (zgomote in urechi) Detalii Afectiune
Acufena sau tinitusul este perceperea de sunete în cadrul urechii umane, sau asa-zisele tiuituri in urechi, care se produc în absenţa sunetelor externe corespunzătoare. 
Amigdalita (pusee recurente) Detalii Afectiune
Inflamatia acuta a amigdalelor palatine datorita infectiei streptococice, sau mai putin frecvent, datorita infectiei virale. Epidemia de amigdalita virala apare frecvent in randul recrutilor militari. Amigdalita se caracterizeaza prin gat inflamat si dureri accentuate la deglutitie, ce frecvent iradiata spre urechi. Copiii foarte mici pot sa nu acuze dureri, dar vor refuza sa manance. Sunt frecvente febra inalta, alterarea starii generale, durerea de cap si varsaturile.
Cataracta Detalii Afectiune
Afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta juvenila sau a adultului poate fi cauzata de procesul de imbatranire, expunerea la radiatii X, caldura prin expunerea la infrarosii, boli sistemice (de ex. diabetul zaharat), uveita sau medicatia sistemica (de ex. corticoterapia), sau posibil expunerea cronica la ultraviolete.
Dureri de gat (amigdalita) Detalii Afectiune
O durere în gât este o afectiune situata în zona din jurul amigdalelor. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de faringită sau amigdalită. Faringele este parte a gâtului, care se află între gură şi caseta de laringe sau voce. Acesta conditie este asociata cel mai frecvent cu raceala sau gripa. De obicei gatul inflamat se vindeca fara complicatii, insa in unele cazuri, se dezvolta intr-o boală gravă.
Exoftalmie Detalii Afectiune
Exoftalmia este o stare caracterizata prin proeminenta globului ocular in afara orbitei. Cuvantul grecesc ophthalmos inseamna "ochi" si cuvantul grecesc ex- inseamna "afara". Exoftalmia poate fi bilaterala (ambii ochi sunt afectati) sau unilaterala (doar un singur ochi este afectat).
Glaucom Detalii Afectiune
Glaucomul este un grup de bolile de ochi, în care afectarea nervului situat în partea din spate a ochiului (nervul optic) duce la pierderea vederii. La început, este pierduta vederea secundara (periferica). Dacă glaucomul nu este tratat, pierderea vederii poate continua ducand la orbire totală in timp.
Hemoragii nazale Detalii Afectiune
Hemoragiile nazale se produc atunci cand membranele mucoasei nasului interior sunt perturbate sau iritate suficient pentru a provoca sangerari anormale. Termenul medical pentru sângerări sau hemoragii nazale este de epistaxis.
Hipotiroidie Detalii Afectiune
  Reactia caracteristica de raspuns clinic la deficitul de hormoni tiroidieni la adult. Hipotiroidismul primar este cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul post-terapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism.
Miopie Detalii Afectiune
Miopia este o eroare de refractie, ceea ce înseamnă că ochiul nu refracta lumina corect la o concentrare unică de a vedea imagini în mod clar. În miopie, obiectele apropiate se vad clare, iar cele aflate la distanta apar neclare. Miopia este o conditie comuna care afecteaza un procent estimat de 25-30% din intreaga populatie. Este o tulburare de focalizare, si nu o boala a ochilor.
Miros (pierdere) Detalii Afectiune
Pierderea de miros rezulta dintr-o congestie nazala sau blocarea nasului, sau poate fi un semn al unui conditii legate de sistemul nervos (neurologice). Termenul medical pentru pierderea mirosului este anosmie. O pierdere parțială a mirosului se numește hiposmie. Pierderea mirosului este adesea cauzată de condiții care afectează membranele mucoase care delimiteaza pasajele nazale.
Mononucleoza Detalii Afectiune
Mononucleoza, de asemenea, numita "mono", este o boala comuna care lasa senzatia de oboseala si slabiciune timp de cateva saptamani sau luni. Boala dispare de la sine; multa odihna si o auto-ingrijire corespunzatoare te poate ajuta sa te simti mai bine.
Dureri de dinti Detalii Afectiune
  Durerea de dinți sau se produce atunci când nervul unui dinte este iritat. Infecția, prejudiciul, sau pierderea unui dinte sunt cele mai comune cauze de durere dentara. Durerea poate să apară, de asemenea, după o extracție (dintele este scos). Uneori, durerea provine din alte domenii și radiază la maxilar, astfel parand a fi durere de dinți. Zonele cele mai comune includ articulatiile maxilarului , durerile de urechi, si chiar problemele cardiace ocazionale.
Abces Detalii Afectiune
Un abces este o colectie de puroi care formeaza o cavitate in tesut si este inconjurat de un tesutul inflamat, format ca urmare a unei infectii localizate sau a prezentei unor corpuri straine. 
Adenoidita Detalii Afectiune
Adenoidita este o afectiune intalnita cu precadere la sugari si copii cu varsta de pana la 7 ani si reprezinta o infectie de tip microbian sau virotic a tesutului adenoidian.
Sforaitul Detalii Afectiune
Sforaitul reprezinta emiterea de sunete ragusite si stridente cauzata de obstructionarea partiala a cailor respiratorii in timpul somnului. Sforaitul apare atunci cand aerul trece prin tesuturile aflate la nivelul gatului, care in timpul somnului se afla in stare relaxata, determinandu-le pe acestea sa vibreze in timp ce respiram.
Dopul de cerumen (dop de ceara) Detalii Afectiune
Dopul de cerumen sau in termeni populari, dopul de ceara, desemneaza o acumulare a straturilor de ceara din ureche in canalul auditiv pana in punctul blocarii acestuia, exercitandu-se astfel o presiune mai mare asupra timpanului. In mod ironic, dopul de cerumen apare ca o consecinta a incercarii de a elimina ceara din urechi.
Gingivita Detalii Afectiune
Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. 
Degenerescenta maculara Detalii Afectiune
  Ce este degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara este o afectiune nedureroasa si des intalnita, caracterizata de deteriorarea portiunii centrale a retinei, fapt ce provoaca aparitia tulburarilor de vedere. Degenerescenta maculara care apare o data cu inaintarea in varsta determina pierderea vederii centrale, de obicei, la ambii ochi. Vederea centrala este cea care ne ajuta sa vedem lucrurile care se afla drept in fata noastra.   In cazul degenerescentei maculare datorate varstei, vederea devine din ce in ce mai incetosata, ceea ce inseamna ca cititul devine mai greu, culorile isi pierd din intensitate, iar fetele oamenilor sunt din ce in ce mai greu de recunoscut.    Pierderea calitatii vederii apare, de obicei, in timp, rare fiind cazurile in care se instaleaza brusc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, neconducand la pierderea totala a vederii.   Ce se intampla cand apare degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara afecteaza un strat de celule speciale ce intra in structura ochiului denumite  epiteliul pigmentar al retinei, care se afla sub retina. Epiteliul pigmentar al retinei actioneaza ca un perete sau ca o bariera care permite trecerea oxigenului, zaharului sau a altor elemente esentiale la nivelul retinei si care este responsabila de eliminarea toxinelor prin venele de sange de sub retina (coroida).   In primele etape ale degenerarii maculare reziduurile si toxinele de pe retina incep sa se acumuleze sub epiteliul pigmentar, formand mici pete galbene numite drusen macular.    Controlul oftalmologic regulat este extrem de important, deoarece medicul poate repera aparitia drusenului macular chiar inainte ca noi sa ne dam seama. O cantitate mica de drusen nu provoaca neaparat aparitia tulburarilor de vedere, insa existenta sa creste roscul dezvoltarii degenerescentei maculare.    Tipologie   Degenerescenta maculara se imparte in doua mari categorii: degenerescenta maculara uscata si umeda.    Degenerescenta maculara uscata (atrofica)   Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand celulele maculare sunt afectate de acumularea drusenului si reprezinta 90% din cazurile totale de degenerescenta maculara.    Degradarea vederii este graduala, pe parcursul mai multor ani. Cauzele si tratamentul degenerescentei maculara uscate (atrofice) nu sunt inca cunoscute, insa aceasta evolueaza mult mai incet decat cea umeda.   Degenerescenta maculara umeda (exsudativa)   Degenerescenta maculara umeda este provocata de cresterea haotica sub retina a vaselor de sange care se indreapta spre macula. Prezenta acestor vase de sange anormale provoaca ruperea, sangerarea si scurgerea lichidelor in macula, determinand ridicarea acestea si desprinderea sa de baza. Astfel, pierderea vederii centrale este una brusca si destul de grava.   Degenerescenta maculara juvenila   Desi foarte rar, degenerescenta maculara poate aparea si la persoanele foarte tinere, situatie in care putem vorbi despre degenerescenta maculara juvenila. Aceasta poate aparea inca de la nastere sau mai tarziu, insa aproape intotdeauna este provocata de o boala genetica ereditara precum:   boala Stargardt – cea mai intalnita cauza a degenerescentei maulare juvenile boala lui Best, cunoscuta si ca distrofia viteliforma  distrofia Sorsby , care apare la varsta de 30-40 de ani   Simptomatologie   Degenerescenta maculara nu este o afectiune dureroasa, iar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala nu isi dau seama ca o au decat atunci cand remarca pierderea partiala a vederii.   Principalul simptom il reprezinta incetosarea vederii centrale, dar si alte semne derivate din acesta:   pierderea acuitatii vizuale, adica abilitatea de a observa detaliile fine, astfel cititul sau sofatul devin mai dificile pierderea sensibilitatii la contraste, abilitatea de a distinge intre obiecte precum o fata sau un fundal distorsionarea centrala a imaginilor   Degenerescenta maculara uscata   In cazul persoanelor care sufera de degenerescenta maculara uscata, poate dura de la 5 pana la 10 ani pana cand vederea sa le fie semnificativ afectata, ingreunand astfel viata de zi cu zi.   In mod normal, degenerescenta maculara debuteaza la un singur ochi, iar atata timp cand celalalt ochi este sanatos, el va compensa pentru orice incetosarea a vederii, de aceea simptomele in primele etape ale bolii sunt greu de remarcat.   Este posibil sa suferiti de degenerescenta maculara uscata daca:   aveti nevoie de mai multa lumina atunci cand cititi scrisul il vedeti din ce in ce mai incetosat culorile nu mai sunt atat de vibrante   Degenerescenta maculara umeda   Degenerescenta maculara umeda apare, de regula, la persoanele care sufera de degenerescenta maculara uscata.   Daca suferiti de degenerescenta maculara umeda, orice tulburare de vedere va deveni, dintr-o data, mult mai grava, iar simptomele asociate acestei tulburari sunt:   distorsionari vizuale puncte negre in privire  halucinatii   Cauze   Cauzele exacte ale degenerescentei maculare nu au fost inca stabilite, insa ea apare pe masura ce imbatranim.   In cazul degenerescentei maculare, cauzele ei se datoreaza deteriorarii celulelor sensibile la lumina din stuctura maculei o data cu trecerea timpului si a acumularii drusenului.    Diagnostic   Pentru a confirma diagnosticul de degenerescenta maculara, medicul oftalmolog va folosi picaturi oftalmologice pentru dilatarea pupilelor care ajuta la analizarea mai buna a fundului ochiului.   O alta metoda de diagnosticare este testul Amsler, care consista intr-o imagine cu linii drepte, pe care pacientii care sufera de degenerescenta maculara le vor percepe ca fiind curbate sau chiar lipsind.   Medicul oftalmolog poate recurge si la alte analize precum: retinofotografia,  angiofluorografia sau tomografia in coerenta optica, care ajuta la diferentierea intre forma uscata sau umeda a degenerescentei.   Factori de risc si metode de prevenire   Metodele de prevenire ale degenerescentei maculare sunt incerte, deoarece inca nu se stie exact cauza care determina aparitia sa.    Totusi, riscul aparitiei degenerescentei maculare creste o data cu inaintarea in varsta si este influentat si de istoricul medical al familiei.   Reducerea riscului dezvoltarii degenerescentei maculare sau prevenirea inrautatirii simptomelor depinde de respectarea catorva sfaturi:   renuntarea la fumat urmarea unei diete echilibrate bazata pe consumul regulat de fructe si legume limitarea consumului de alcool mentinerea unei greutati normale purtarea ochelarilor de soare cu protectie UV   Metode de tratament   In prezent, nu exista un leac pentru degenerescenta maculara, insa exista cateva metode prin care puteam intarzia agravarea simptomelor sau pierderea vederii centrale. In cazul suferinzilor de degenerescenta maculara uscata, medicii pot recomanda solutii care sa usureze viata de zi cu zi:   purtarea ochelarilor de vedere adaptarea materialelor scrise (carti sau dimensiunea fontului telefonului) la nevoile pacientului folosirea luminilor ajutatoare utilizarea programelor de citire a ceea ce este afisat pe monitorul computerului   Unele studii au demonstrat faptul ca unele schimbari in dieta pot incetini evolutia bolii, recomandand urmarea unei diete bogate in vitamina A, C sau E si  consumul alimentelor care reprezinta surse bune de luteina.   Pentru degenerescenta maculara umeda exista doua optiuni principale de tratament:   medicamentele anti VEGF care ajuta la prevenirea cresterii noilor vasele de sange la nivelul ochilor interventiile chirurgicale cu laser pentru distrugerea vaselor de sange haotice din ochi
Conjunctivita Detalii Afectiune
Conjunctivita reprezinta inflamarea sau umflarea conjunctivei, stratul subtire si transparent de tesut care captuseste suprafata interioara a pleoapei si care acopera partea alba a ochiului.

Opinii si recenzii

Adauga opinia ta despre acest tratament

Ajuta-ne sa imbunatatim tratamentele publicate cu opinii proprii.

*   = 1 + 7
Toate campurile sunt obligatorii.