Hipotiroidie

Descriere Remediu Naturist

 

Hormonii tiroidieni sunt produsi de glanda tiroida. Această glandă este situata în partea de jos a gatului, sub marul lui Adam. Glanda se incadreaza in jurul traheei şi are o formă care este similara cu un fluture - format din două aripi (lobi) ataşate de o parte de mijloc (istm).

 

Glanda tiroida foloseste iod (in cea mai mare parte este disponibil în produsele alimentare, cum ar fi fructe de mare, pâine şi sare) pentru a produce hormoni tiroidieni. Cei mai importanti doi hormoni tiroidieni sunt tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3), care reprezintă 99%, iar 1% din hormonii tiroidieni sunt prezenti în sânge. Cu toate acestea, hormonul cu activitatea cea mai biologica este T3. Odată eliberat de glanda tiroida in sange, o cantitate mare de T4 este transformata in T3 - hormon activ care afectează metabolismul celulelor.

Hipotiroidismul primar– cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul postterapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism.
 
 
Semne si simptome de hipotiroidism
 
 
Semnele si simptomele de hipotiroidism primar sunt in general intr-un contrast izbitor cu cele de hipertiroidism, putand fi discrete si insidioase la debut. Faciesul are o expresie obosita, vocea este ragusita, iar vorbirea este lenta, apare o impastare a fetei si tumefactie periorbitala ; intoleranta la frig poate fi marcata; pleoapele sunt cazute; parul este rar aspru si uscat ; pielea este aspra uscata, scuamoasa si ingrosata. Cresterea in greutate este modesta si este in mare parte datorata scaderii metabolismului alimentar si al retentiei de lichide. Pacientii au o diminuare a memoriei si alte semne de deteriorare intelectuala, cu o modificare progresiva a personalitatii. Unii sunt depresivi, poate sa apara si psihoza manifesta (dementa mixedematoasa).
 
 
 
Exista frecvent carotenemie notabila in special la nivelul palmelor si plantelor, produsa prin depunerea de caroten in straturile epiteliale bogate in lipide. Depunerea de substanta proteica fundamentala la nivelul limbii poate produce macroglosie. Scaderea hormonilor tiroidieni si a stimularii adrenergice produce bradicardie. Cordul poate fi marit, partial din cauza dilatatiei, dar mai ales datorita acumularii unui revarsat cu continut crescut de proteine in sacul pericardic. Pot fi observate si revarsatele pleurale sau abdominale. Pacientii prezinta in general constipatie care poate fi severa. Paresteziile (furnicaturile) la nivelul mainilor si al picioarelor sunt frecvente.Femeile cu hipotiroidism dezvolta adesea menoragie, spre deosebire de hipomenorea din hipertiroidism. Hipotermia este frecvent observata. Anemia este deseori prezenta de obicei normocitara-normocroma si are etiologie necunoscuta, dar poate fi si hipocroma datorita menoragiei.
 
 

Reglementarea nivelului de hormoni tiroidieni

 

Tiroida in sine este reglementată de o altă glandă care se află în creier, numita glanda pituitara. La rândul său, glanda pituitara este reglementată în parte, de tiroida (printr-un efect de "feedback" al hormonilor tiroidieni pe glanda pituitara), precum şi de către o altă glandă numită hipotalamus.

 

Hipotalamusul elibereaza un hormon numit hormonul eliberator de tireotropina (TRH), care trimite un semnal la glanda hipofiza pentru a elibera hormonul de stimulare tiroidiana (TSH). La rândul său, TSH trimite un semnal la tiroida pentru a elibera hormoni tiroidieni. Dacă o întrerupere are loc în oricare dintre aceste niveluri, un defect in productia de hormoni tiroidieni poate duce la un deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidism).

 

Rata de producţie a hormonilor tiroidieni este controlata de glanda pituitara. Dacă există o cantitate insuficienta de hormoni tiroidieni care circula in organism in incercarea de a permite o funcţionare normală, eliberarea de TSH este crescuta de glanda pituitară în încercarea de a stimula producţia de mai multi hormoni tiroidieni. În schimb, atunci când există o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni, valorile TSH scad deoarece hipofiza reduce productia de hormoni tiroidieni. La persoanele cu hipotiroidism, există un nivel scăzut de persistentă a hormonilor tiroidieni in circulatie.

 

Care sunt cauzele hipotiroidismului?

 

Hipotiroidismul este o condiţie foarte frecventa. Se estimează că 3-5% din populatie are o anumita forma de hipotiroidism. Condiţia este mai frecventă la femei decât la bărbaţi, iar incidenţa ei creşte odată cu vârsta.

 

Mai jos este o listă a unora dintre cauzele frecvente de hipotiroidism la adulţi, urmată de o discuţie a acestor condiţii.

 

  • Tiroidita Hashimoto

 

  • Tiroidita limfocitara (care poate să apară după hipertiroidism)

 

  • Distrugerea tiroidei (de la iod radioactiv sau interventii chirurgicale)

 

  • Boli hipofizare sau hipotalamice

 

  • Medicamente

 

  • Deficit sever de iod

 

Tiroidita Hashimoto

 

Cea mai frecventa cauza de hipotiroidism in Statele Unite este o afectiune mostenita numita tiroidita lui Hashimoto. Această condiţie este numit dupa Dr. Hakaru Hashimoto, primul care a descris-o în 1912. În această condiţie, glanda tiroida este de obicei marita (gusa) şi are o capacitate scazuta de a face hormoni tiroidieni. Tiroidita lui Hashimoto este o boala autoimuna, in care sistemul imunitar al organismului atacă necorespunzător ţesutul tiroidian. În parte, această condiţie este considerata a avea o baza genetica. Acest lucru înseamnă că tendinţa spre dezvoltare se poate executa in familii. Tiroidita lui Hashimoto este de 5 până la 10 ori mai frecventa la femei decât la bărbaţi. Probele de sânge recoltate de la pacienti cu aceasta boala au evidenţiat un număr crescut de anticorpi anti-TPO (fosti anticorpi microzomali tiroidieni). Având în vedere că baza bolilor autoimune poate avea o origine comună, nu este neobişnuit ca la un pacient cu tiroidita lui Hashimoto sa se mai identifice si una sau mai multe alte boli autoimune, cum ar fi diabetul sau anemia pernicioasa (deficit de vitamina B12). Tiroidita lui Hashimoto poate fi identificata prin detectarea anticorpilor anti-TPO în sânge şi / sau prin efectuarea unei scanari a tiroidei.

 

Tiroidita limfocitara

 

Tiroidita se refera la inflamarea glandei tiroide. În cazul în care inflamaţia este cauzată de un anumit tip de globule albe cunoscut sub numele de limfocite, condiţia este menţionată ca tiroidita limfocitara. Această condiţie este deosebit de comună după sarcină şi poate afecta de fapt, până la 8% din femei. În aceste cazuri, există de obicei o fază de hipertiroidism (în care cantităţi excesive de hormoni tiroidieni se scure in afara glandei inflamate), care este urmată de o fază de hipotiroidie, care poate dura până la şase luni. Majoritatea femeilor afectate revin în cele din urmă la o stare normala a funcţiei tiroidiene.

 

Distrugerea tiroidei datorata iodului radioactiv sau interventiilor chirurgicale tiroidiene

 

Pacienţii care au fost trataţi pentru o condiţie de hipertiroidism (cum ar fi boala Graves), şi au primit iod radioactiv este posibil sa fi ramas cu cu ţesut puţin sau deloc pentru funcţionarea glandei tiroide după tratament. Probabilitatea ca acest lucru sa se intample depinde de o serie de factori, inclusiv de doza de iod administrata, împreună cu dimensiunea şi activitatea glandei tiroide. Dacă nu există nicio activitate semnificativă a glandei tiroide după şase luni de tratament cu iod radioactiv, de obicei se presupune că tiroida nu va mai funcţiona în mod corespunzător. Rezultatul este hipotiroidism. În mod similar, indepartarea glandei tiroide în timpul intervenţiei chirurgicale va fi urmata de hipotiroidism.

 

Boli hipofizare sau hipotalamice

 

Dacă din anumite motive glanda pituitara sau hipotalamusul sunt în imposibilitatea de a semnala tiroida si a o instrui pentru a produce hormoni tiroidieni, poate avea ca rezultat un nivel scăzut de T4 si T3, chiar dacă glanda tiroida în sine este normala. În cazul în care acest defect este cauzat de o boala hipofizara, boala se numeste "hipotiroidie secundara." În cazul în care defectul este cauzat de boli hipotalamice, este numit "hipotiroidie terţiara."

 

Prejudicii ale glandei pituitare

 

Un astfe de prejudiciu poate rezulta in urma unei operatii pe creier sau dacă a existat o scadere a alimentarii cu sange a zonei. În aceste cazuri de prejudiciu hipofizar, TSH-ul, care este produs de glanda pituitara este deficitar iar nivelurile sanguine de TSH sunt scazute. Rezultatul este hipotiroidismul, deoarece glanda tiroida nu mai este stimulată de TSH. Aceasta forma de hipotiroidism poate, prin urmare, sa fie distinsa de hipotiroidie, care este cauzata de boala glandei tiroide, în care nivelul de TSH devine crescut deoarece glanda pituitara incerca sa stimuleze productia de hormoni tiroidieni prin stimularea glandei tiroide, cu TSH mai mult. De obicei, hipotiroidismul datorat prejudiciului de la nivelul glandei pituitare are loc în colaborare cu celelalte deficite hormonale, deoarece glanda pituitara regleaza si alte procese, cum ar fi procesul de creştere, reproducere, şi funcţia suprarenală.

 

Medicamente care pot produce hipotiroidism

 

Medicamente care sunt folosite pentru a trata o tiroida supra-activa (hipertiroidie) pot provoca de fapt, hipotiroidism. Aceste medicamente includ metimazol (Tapazole) şi propylthiouracil (PTU). Medicaţia psihiatrica, litiul (Eskalith, Lithobid), poate fi, de asemenea vinovata pentru alterarea funcţiei tiroidiene şi implicit cauza hipotiroidismului. Interesant faptul ca, medicamente care conţin o cantitate mare de iod, cum ar fi amiodarona (Cordarone), iodură de potasiu (SSKI, Pima), şi soluţia Lugol poate provoca modificări ale funcţiei tiroidiene, care pot duce la niveluri sanguine scazute de hormoni tiroidieni.

 

Deficit sever de iod

 

În zonele din lume unde există un deficit de iod în alimentaţie, hipotiroidia severă poate fi observata la 5 -15% din populaţie. Exemple de astfel de zone includ Zair, Ecuador, India şi Chile. Deficitul de iod sever, de asemenea, este văzut în zonele montane îndepărtate, cum ar fi Anzi şi Himalaya. Având în vedere adăugarea de iod în sare de masă şi pâine, deficitul de iod este rar văzut în Statele Unite ale Americii.

 

Cum se trateaza hipotiroidismul?

 

Cu excepţia anumitor condiţii, tratamentul pentru hipotiroidism necesită o terapie pe temen lung. Înainte de aparitia levotiroxinei sintetice (T4), au fost utilizate comprimate de tiroida deshidratata obţinută de la glande tiroide animale. În prezent, este larg raspandit un T4 pur, sintetic. Prin urmare, nu există niciun motiv sa se mai foloseasca extract de tiroida deshidratata.

 

Remediu naturist pentru hipotiroidism cu produse Calivita

 

- Spirulina este o substanta ca poate sa corecteze unele insuficiente ale glandei tiroide deoarece are un continut bogat in iod, potasiu, saruri minerale, oligoelemente. De asemenea contine si numeroase vitamine si acizi nucleici (ARN si ADN) implicati in sinteza proteinelor si, prin urmare, in regenerarea celulelor organismului, de aceea Spirulina Max poate fi folosita cu rezultate pozitive in tratamentul hipotiroidiei.

 

- Uleiul de primula sub forma Evening Primrose Oil benefic in stimularea secretiei de hormoni tiroidieni.

 

- Extractul din fructul Noni are excelente proprietati imunomodulatoare si imunostimulatoare. In caz de hipotiroidie primara (de cauza autoimuna) Noni Lichid poate avea rezultate bune daca este administrat cu 1/2h inainte de fiecare masa.

 

Spirulina Max se administreaza inainte de masa. Corecteaza unele insuficiente tiroidiene datorita continutului bogat de iod, potasiu, saruri minerale si oligoelemente. De asemenea sunt foarte bogate in vitamine si acizi nucleici (ARN si ADN) cu rol esential in sinteza proteinelor si deci in regenerarea celulelor organismului.

 

Evening Primrose Oil se administreaza inainte de masa.Stimuleaza secretia de hormoni tiroidieni.

 

Noni Lichideste un sirop si se administreaza cate o lingura cu 1/2h inainte de masa, daca este vorba despre o hipotiroidie primara (cauza autoimuna). Noni este un foarte bun imunomodulator si un imunostimulator al organismului.


dr delia enachedr dan navolan

Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

Produse naturiste recomandate pentru Hipotiroidie

Toate produsele recomandate pe site sunt atestate de ministerul sanatatii si au avizul FDA - cel mai dur for mondial care atesta calitatea produselor destinate sanatatii !

Produs NaturistPretMod de administrareCompozitie
1. Spirulina Max65.00 Ron1-0-260 tablete = 36 gDetalii Produs
Extractul de alge verzi-albastrui este bogat in iod si potasiu, indispensabile pentru o buna sanatate a glandei tiroide si producerea de hormoni tiroidieni. Ajuta la pierderea in greutate, protejeaza impotriva radiatiilor si mentine echilibrul acido-bazic
2. Evening Primrose Oil97.00 Ron1-0-1100 capsule gelatinoasa = 78 gDetalii Produs
Uleiul de primula este bogat in acizi grasi esentiali GLA, ce cotribuie la reechilibrarea functiei hormonale, sprijina absorbtia de iod, un mineral vital pentru glanda tiroida, si imbunateste fertilitatea.
3. Noni Lichid236.00 Ron1-0-1946 mlDetalii Produs
Sucul de Noni este un excelent imunomodulator si imunostimulator natural, care poate avea rezultate foarte bune in cazul hipotiroidiei primare atunci cand este administrat cu 1/2h inainte de fiecare masa.
Legenda(la "Mod de administrare"):

1-1-1reprezinta 1 (tableta/capsula/lingura de sirop) dimineata, 1 dupa-amiaza, 1 seara.

Date generale

 

Reactia caracteristica de raspuns clinic la deficitul de hormoni tiroidieni la adult. Hipotiroidismul primar este cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul post-terapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism.

Simptome si semne

SimptomMentiuni
constipatie
piele uscata
crestere moderata in greutate
par aspru si subtire
disfonieVoce ragusita
glanda tiroida marita (gusa)
Acufene (zgomote in urechi)Detalii Afectiune
Acufena sau tinitusul este perceperea de sunete în cadrul urechii umane, sau asa-zisele tiuituri in urechi, care se produc în absenţa sunetelor externe corespunzătoare. 
Amigdalita (pusee recurente)Detalii Afectiune
Inflamatia acuta a amigdalelor palatine datorita infectiei streptococice, sau mai putin frecvent, datorita infectiei virale. Epidemia de amigdalita virala apare frecvent in randul recrutilor militari. Amigdalita se caracterizeaza prin gat inflamat si dureri accentuate la deglutitie, ce frecvent iradiata spre urechi. Copiii foarte mici pot sa nu acuze dureri, dar vor refuza sa manance. Sunt frecvente febra inalta, alterarea starii generale, durerea de cap si varsaturile.
CataractaDetalii Afectiune
Afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta juvenila sau a adultului poate fi cauzata de procesul de imbatranire, expunerea la radiatii X, caldura prin expunerea la infrarosii, boli sistemice (de ex. diabetul zaharat), uveita sau medicatia sistemica (de ex. corticoterapia), sau posibil expunerea cronica la ultraviolete.
Dureri de gat (amigdalita)Detalii Afectiune
O durere în gât este o afectiune situata în zona din jurul amigdalelor. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de faringită sau amigdalită. Faringele este parte a gâtului, care se află între gură şi caseta de laringe sau voce. Acesta conditie este asociata cel mai frecvent cu raceala sau gripa. De obicei gatul inflamat se vindeca fara complicatii, insa in unele cazuri, se dezvolta intr-o boală gravă.
ExoftalmieDetalii Afectiune
Exoftalmia este o stare caracterizata prin proeminenta globului ocular in afara orbitei. Cuvantul grecesc ophthalmos inseamna "ochi" si cuvantul grecesc ex- inseamna "afara". Exoftalmia poate fi bilaterala (ambii ochi sunt afectati) sau unilaterala (doar un singur ochi este afectat).
GlaucomDetalii Afectiune
Glaucomul este un grup de bolile de ochi, în care afectarea nervului situat în partea din spate a ochiului (nervul optic) duce la pierderea vederii. La început, este pierduta vederea secundara (periferica). Dacă glaucomul nu este tratat, pierderea vederii poate continua ducand la orbire totală in timp.
Hemoragii nazaleDetalii Afectiune
Hemoragiile nazale se produc atunci cand membranele mucoasei nasului interior sunt perturbate sau iritate suficient pentru a provoca sangerari anormale. Termenul medical pentru sângerări sau hemoragii nazale este de epistaxis.
HipertiroidieDetalii Afectiune
O stare clinica ce cuprinde mai multe boli specifice, caracterizata prin hipermetabolism si niveluri serice crescute de hormoni tiroidieni liberi.
MiopieDetalii Afectiune
Miopia este o eroare de refractie, ceea ce înseamnă că ochiul nu refracta lumina corect la o concentrare unică de a vedea imagini în mod clar. În miopie, obiectele apropiate se vad clare, iar cele aflate la distanta apar neclare. Miopia este o conditie comuna care afecteaza un procent estimat de 25-30% din intreaga populatie. Este o tulburare de focalizare, si nu o boala a ochilor.
Miros (pierdere)Detalii Afectiune
Pierderea de miros rezulta dintr-o congestie nazala sau blocarea nasului, sau poate fi un semn al unui conditii legate de sistemul nervos (neurologice). Termenul medical pentru pierderea mirosului este anosmie. O pierdere parțială a mirosului se numește hiposmie. Pierderea mirosului este adesea cauzată de condiții care afectează membranele mucoase care delimiteaza pasajele nazale.
MononucleozaDetalii Afectiune
Mononucleoza, de asemenea, numita "mono", este o boala comuna care lasa senzatia de oboseala si slabiciune timp de cateva saptamani sau luni. Boala dispare de la sine; multa odihna si o auto-ingrijire corespunzatoare te poate ajuta sa te simti mai bine.
Dureri de dintiDetalii Afectiune
  Durerea de dinți sau se produce atunci când nervul unui dinte este iritat. Infecția, prejudiciul, sau pierderea unui dinte sunt cele mai comune cauze de durere dentara. Durerea poate să apară, de asemenea, după o extracție (dintele este scos). Uneori, durerea provine din alte domenii și radiază la maxilar, astfel parand a fi durere de dinți. Zonele cele mai comune includ articulatiile maxilarului , durerile de urechi, si chiar problemele cardiace ocazionale.
AbcesDetalii Afectiune
Un abces este o colectie de puroi care formeaza o cavitate in tesut si este inconjurat de un tesutul inflamat, format ca urmare a unei infectii localizate sau a prezentei unor corpuri straine. 
AdenoiditaDetalii Afectiune
Adenoidita este o afectiune intalnita cu precadere la sugari si copii cu varsta de pana la 7 ani si reprezinta o infectie de tip microbian sau virotic a tesutului adenoidian.
SforaitulDetalii Afectiune
Sforaitul reprezinta emiterea de sunete ragusite si stridente cauzata de obstructionarea partiala a cailor respiratorii in timpul somnului. Sforaitul apare atunci cand aerul trece prin tesuturile aflate la nivelul gatului, care in timpul somnului se afla in stare relaxata, determinandu-le pe acestea sa vibreze in timp ce respiram.
Dopul de cerumen (dop de ceara)Detalii Afectiune
Dopul de cerumen sau in termeni populari, dopul de ceara, desemneaza o acumulare a straturilor de ceara din ureche in canalul auditiv pana in punctul blocarii acestuia, exercitandu-se astfel o presiune mai mare asupra timpanului. In mod ironic, dopul de cerumen apare ca o consecinta a incercarii de a elimina ceara din urechi.
GingivitaDetalii Afectiune
Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. 
Degenerescenta macularaDetalii Afectiune
  Ce este degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara este o afectiune nedureroasa si des intalnita, caracterizata de deteriorarea portiunii centrale a retinei, fapt ce provoaca aparitia tulburarilor de vedere. Degenerescenta maculara care apare o data cu inaintarea in varsta determina pierderea vederii centrale, de obicei, la ambii ochi. Vederea centrala este cea care ne ajuta sa vedem lucrurile care se afla drept in fata noastra.   In cazul degenerescentei maculare datorate varstei, vederea devine din ce in ce mai incetosata, ceea ce inseamna ca cititul devine mai greu, culorile isi pierd din intensitate, iar fetele oamenilor sunt din ce in ce mai greu de recunoscut.    Pierderea calitatii vederii apare, de obicei, in timp, rare fiind cazurile in care se instaleaza brusc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, neconducand la pierderea totala a vederii.   Ce se intampla cand apare degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara afecteaza un strat de celule speciale ce intra in structura ochiului denumite  epiteliul pigmentar al retinei, care se afla sub retina. Epiteliul pigmentar al retinei actioneaza ca un perete sau ca o bariera care permite trecerea oxigenului, zaharului sau a altor elemente esentiale la nivelul retinei si care este responsabila de eliminarea toxinelor prin venele de sange de sub retina (coroida).   In primele etape ale degenerarii maculare reziduurile si toxinele de pe retina incep sa se acumuleze sub epiteliul pigmentar, formand mici pete galbene numite drusen macular.    Controlul oftalmologic regulat este extrem de important, deoarece medicul poate repera aparitia drusenului macular chiar inainte ca noi sa ne dam seama. O cantitate mica de drusen nu provoaca neaparat aparitia tulburarilor de vedere, insa existenta sa creste roscul dezvoltarii degenerescentei maculare.    Tipologie   Degenerescenta maculara se imparte in doua mari categorii: degenerescenta maculara uscata si umeda.    Degenerescenta maculara uscata (atrofica)   Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand celulele maculare sunt afectate de acumularea drusenului si reprezinta 90% din cazurile totale de degenerescenta maculara.    Degradarea vederii este graduala, pe parcursul mai multor ani. Cauzele si tratamentul degenerescentei maculara uscate (atrofice) nu sunt inca cunoscute, insa aceasta evolueaza mult mai incet decat cea umeda.   Degenerescenta maculara umeda (exsudativa)   Degenerescenta maculara umeda este provocata de cresterea haotica sub retina a vaselor de sange care se indreapta spre macula. Prezenta acestor vase de sange anormale provoaca ruperea, sangerarea si scurgerea lichidelor in macula, determinand ridicarea acestea si desprinderea sa de baza. Astfel, pierderea vederii centrale este una brusca si destul de grava.   Degenerescenta maculara juvenila   Desi foarte rar, degenerescenta maculara poate aparea si la persoanele foarte tinere, situatie in care putem vorbi despre degenerescenta maculara juvenila. Aceasta poate aparea inca de la nastere sau mai tarziu, insa aproape intotdeauna este provocata de o boala genetica ereditara precum:   boala Stargardt – cea mai intalnita cauza a degenerescentei maulare juvenile boala lui Best, cunoscuta si ca distrofia viteliforma  distrofia Sorsby , care apare la varsta de 30-40 de ani   Simptomatologie   Degenerescenta maculara nu este o afectiune dureroasa, iar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala nu isi dau seama ca o au decat atunci cand remarca pierderea partiala a vederii.   Principalul simptom il reprezinta incetosarea vederii centrale, dar si alte semne derivate din acesta:   pierderea acuitatii vizuale, adica abilitatea de a observa detaliile fine, astfel cititul sau sofatul devin mai dificile pierderea sensibilitatii la contraste, abilitatea de a distinge intre obiecte precum o fata sau un fundal distorsionarea centrala a imaginilor   Degenerescenta maculara uscata   In cazul persoanelor care sufera de degenerescenta maculara uscata, poate dura de la 5 pana la 10 ani pana cand vederea sa le fie semnificativ afectata, ingreunand astfel viata de zi cu zi.   In mod normal, degenerescenta maculara debuteaza la un singur ochi, iar atata timp cand celalalt ochi este sanatos, el va compensa pentru orice incetosarea a vederii, de aceea simptomele in primele etape ale bolii sunt greu de remarcat.   Este posibil sa suferiti de degenerescenta maculara uscata daca:   aveti nevoie de mai multa lumina atunci cand cititi scrisul il vedeti din ce in ce mai incetosat culorile nu mai sunt atat de vibrante   Degenerescenta maculara umeda   Degenerescenta maculara umeda apare, de regula, la persoanele care sufera de degenerescenta maculara uscata.   Daca suferiti de degenerescenta maculara umeda, orice tulburare de vedere va deveni, dintr-o data, mult mai grava, iar simptomele asociate acestei tulburari sunt:   distorsionari vizuale puncte negre in privire  halucinatii   Cauze   Cauzele exacte ale degenerescentei maculare nu au fost inca stabilite, insa ea apare pe masura ce imbatranim.   In cazul degenerescentei maculare, cauzele ei se datoreaza deteriorarii celulelor sensibile la lumina din stuctura maculei o data cu trecerea timpului si a acumularii drusenului.    Diagnostic   Pentru a confirma diagnosticul de degenerescenta maculara, medicul oftalmolog va folosi picaturi oftalmologice pentru dilatarea pupilelor care ajuta la analizarea mai buna a fundului ochiului.   O alta metoda de diagnosticare este testul Amsler, care consista intr-o imagine cu linii drepte, pe care pacientii care sufera de degenerescenta maculara le vor percepe ca fiind curbate sau chiar lipsind.   Medicul oftalmolog poate recurge si la alte analize precum: retinofotografia,  angiofluorografia sau tomografia in coerenta optica, care ajuta la diferentierea intre forma uscata sau umeda a degenerescentei.   Factori de risc si metode de prevenire   Metodele de prevenire ale degenerescentei maculare sunt incerte, deoarece inca nu se stie exact cauza care determina aparitia sa.    Totusi, riscul aparitiei degenerescentei maculare creste o data cu inaintarea in varsta si este influentat si de istoricul medical al familiei.   Reducerea riscului dezvoltarii degenerescentei maculare sau prevenirea inrautatirii simptomelor depinde de respectarea catorva sfaturi:   renuntarea la fumat urmarea unei diete echilibrate bazata pe consumul regulat de fructe si legume limitarea consumului de alcool mentinerea unei greutati normale purtarea ochelarilor de soare cu protectie UV   Metode de tratament   In prezent, nu exista un leac pentru degenerescenta maculara, insa exista cateva metode prin care puteam intarzia agravarea simptomelor sau pierderea vederii centrale. In cazul suferinzilor de degenerescenta maculara uscata, medicii pot recomanda solutii care sa usureze viata de zi cu zi:   purtarea ochelarilor de vedere adaptarea materialelor scrise (carti sau dimensiunea fontului telefonului) la nevoile pacientului folosirea luminilor ajutatoare utilizarea programelor de citire a ceea ce este afisat pe monitorul computerului   Unele studii au demonstrat faptul ca unele schimbari in dieta pot incetini evolutia bolii, recomandand urmarea unei diete bogate in vitamina A, C sau E si  consumul alimentelor care reprezinta surse bune de luteina.   Pentru degenerescenta maculara umeda exista doua optiuni principale de tratament:   medicamentele anti VEGF care ajuta la prevenirea cresterii noilor vasele de sange la nivelul ochilor interventiile chirurgicale cu laser pentru distrugerea vaselor de sange haotice din ochi
ConjunctivitaDetalii Afectiune
Conjunctivita reprezinta inflamarea sau umflarea conjunctivei, stratul subtire si transparent de tesut care captuseste suprafata interioara a pleoapei si care acopera partea alba a ochiului.
AstigmatismDetalii Afectiune
Astigmatismul apare atunci cand corneea are o curbura asemanatoare unei mingi de rugby, in loc sa aiba forma normala a unei mingi de tenis. Literatura de specialitate defineste astigmatismul ca o anomalie a aparatului vizual datorata inegalitatilor curburii corneei.

0 recenzii pentru Hipotiroidie

    Adauga o recenzie

    Ajuta alte persoane cu pareri pertinente
    Toate campurile sunt obligatorii *

    *   = 8 + 0

    Disclaimer
    Continutul acestui site are scopul de a oferi informatii generale si nu inlocuieste recomandarile si/sau diagnozele sau constatarile medicale pentru diferite afectiuni ale starii de sanatate. Produsele prezente pe acest website fac parte din categoria suplimentelor alimentare. Conform legislatiei in vigoare se pot administra fara o prescriptie medicala si nu inlocuiesc tratamentele medicale de specialitate. Perioada de administrate cat si rezultatele obtinute pot diferi de la un corp la altul in functie de factori precum problemele de sanatate, alimentatie cat si raspunsul organismului.