Gingivita

Descriere Remediu Naturist

 
 
Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. 
 
Cea mai comuna cauza a gingivitei o constituie igiena orala precara. O igiena bucala corecta care presupune spalarea pe dinti de cel putin doua ori pe zi, folosirea zilnica a atei dentare si prezentarea periodica la medicul stomatolog sunt masuri de prevenire si, uneori, chiar de tratare a gingivitei.
 

Care sunt etapele afectiunilor gingivale?

 
Afectiunile gingivale au 4 etape generale de manifestare. Netratata, gingivita poate degenera in afectiuni mai grave.
 
Etapa 1: Gingivita este prima etapa a afectiunilor gingivale si se manifesta prin gingii rosii sau umflate, car pot sangera atunci cand ne spalam pe dinti.
 
Etapa 2: Parodontita timpurie, caracterizata de pierderea structurii osoase care sustine dintii. 
 
Etapa 3: Parodontita medie, in care se pierde si mai mult tesut osos si gingival, uneori aparand si miscari ale dintilor.
 
Etapa 4: Parodontita acuta, cea mai severa etapa a bolilor gingivale. Simptomele devin din ce in ce mai evidente, dintii incep sa se miste, iar muscatul si mestecatul alimentelor se poate transforma intr-un proces foarte dureros. 
 

 

Simptomele gingivitei

 

Niste gingii sanataoase au o structura ferma si o culoare roz pal. Semnele si simptomele gingivitei includ:
 
  • umflarea si inflamarea gingiilor
  • gingii de culoare rosu deschis sau rosu inchis
  • sangerari gingivale in timpul spalarilor pe dinti
  • respiratie urat mirositoare
  • gingii retractate
  • sensibilitate gingivala

 

Cand este indicat sa ne prezentam la medicul stomatolog?

 
Daca observati orice semn sau simptom ce pot indica prezenta gingivitei, este un motiv intemeiat sa va programati o vizita la dentist. Cu cat apelati mai repede la ajutor specializat, cu atat cresc sansele de tratare sau de diminuare a pagubelor aduse de aceasta afectiune.
 
 

Cauzele gingivitei

 

Cea mai comuna cauza a aparitiei gingivitei o reprezinta igiena orala neadecvata care determina aparitia placii bactriene pe dinti, ce duce la inflamarea tesutului gingival ce inconjoara dintii. 
 
Placa bacteriana dentara este o pelicula invizibila si lipicioasa ce se formeaza din bacteriile aparute pe dinti atunci cand bacteriile ce se afla in mod normal in cavitatea bucala interactioneaza cu amidonul si zaharul din alimente. Aceasta placa bacteriana se formeaza in permanenta, de aceea este important sa fie indepartata prin periere zilnica.
 
Daca nu este eliminata la timp, placa bacteriana se transforma in tartru prin intarirea la baza dintilor. Tartrul este dificil de inlaturat, cauzeaza iritarea gingiilor, iar procedura de detartraj poate fi efectuata doar de medicii stomatologi.
 
Sub actiunea acestor factori apare inflamatia gingiilor, adica gingivita. Cu cat placa bacteriana si tartrul raman pe dinti, cu atat gingiile se vor inflama mai tare. Cu timpul, gingiile se pot umfla si sangera foarte usor. De aici si pana la caderea dintilor este un pas mic, gingivita evoluand spre periodontita. 
 

Factori de risc

 

Gingivita este o afectiune pe care o poate avea oricine, insa exista cativa factori de risc, printre care amintim:
 
  • igiena orala necorespunzatoare
  • fumat
  • varsta inaintata
  • gura uscata
  • alimentatie saraca in vitamine si minerale, mai ales vitamina C
  • lucrari dentare care nu sunt corect efectuate sau dinti strambi care nu permit o curatate adecvata
  • boli care slabesc sistemul imunitar precum leucemie, HIV/SIDA sau tratamente anticancer
  • administrarea anumitor medicamente de tipul fenitoinei folosite pentru crizele epileptice sau alte medicamente pentru angina sau tensiune arteriala crescute
  • schimbari hormonale precum cele asociate sarcinei, ciclului menstrual sau utilizarii pastilelor anticonceptionale
  • factori genetici
  • infectii virale sau fungice
 

Complicatiile gingivitei 

 
Gingivita netratata poate conduce la alte afectiuni ale gingiilor ce se pot extinde pana la nivelul structurii osoase (periodontita), afectand astfel stabilitatea dintilor.
 
Inflamatia cronica a gingiilor este asociata cu dificultati respiratorii, diabet, boala arteriala coronariana, accident vascular cerebral si artrita reumatoida. Unele studii sugereaza faptul ca bacteria responsabila de periodontita poate patrunde in sange prin tesutul gingival si poate provoca afectiuni ale inimii, plamanilor si a altor organe vitale.
 
De asemenea, gingivita creste riscul unei nasteri premature sau al nasterii unui copil cu greutate sub medie. 
 
Gingivita poate evolua si spre o forma mai grava numita gingivita ulcerativa necrozanta ce provoaca dureri, infectii, sangerari si ulceratii ale gingiilor. Totusi, in tarile dezvoltate aceasta forma este rar intalnita, fiind mai frecventa in cazul popoarelor ce traiesc in conditii rudimentare de viata.

 

Cum poate fi tratata gingivita?

 
Cel mai important pas pentru tratarea si prevenirea gingivitei il constituie o igiena orala corespunzatoare si renuntarea la obiceiurile nocive precum fumatul. 
 
Celelalte metode de tratament sunt: curatarea in profunzime a dintilor, tratament antibiotic si interventia chirurgicala.
 

Curatarea dintilor

 
Exista mai multe tehnici de spalare a dintilor, care au ca scop indepartarea tartrului si prevenirea iritatiilor gingivale:
  • detartrajul (indepartarea tartrului de la nivelul gingiilor)
  • curatirea si indepartarea partilor infectate ale dintilor
  • detartrajul cu laser 
 

Tratamentul medicamentos

 
Tratamentul medicamentos al gingivitei include:
 
  • apa de gura cu antibiotic pentru a ajuta la dezinfectarea cavitatii bucale
  • materiale antiseptice sau antibiotice ce pot fi introduse in buzunarul gingival al dintilor dupa efectuarea detartrajului
  • antibiotice bucale pentru tratarea inflamatiilor persistent
  • doxicilina, pentru impiedicarea actiunii enzimelor asupra dintilor

 

Interventia chirurgicala

 

Interventia chirurgicala pentru tratarea gingivitei presupune deschiderea gingiilor pentru eliminarea placii, care apoi sunt cusute la loc astfel incat sa imbrace in mod adecvat dintii.
 
De asemenea, se pot folosi grefe de os sau de testut in cazurile in care dintii sau maxilarele sunt prea afectate pentru a se putea vindeca.

 

Cum putem preveni gingivita?

 
Gingivita poate fi prevenita prin urmarea urmatoarelor sfaturi:
 
Asigurati-va ca va spalati in mod adecvat pe dinti.
 
Consumati alimente proaspete si incercati sa urmati o dieta echilibrata.
 
Mergeti in mod regulat la medicul dentist.
 
Periati-va dintii de doua ori pe zi cu pasta cu fluor.
 
Folositi zilnic ata dentara.


dr delia enachedr dan navolan

Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

Date generale

Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. 

Simptome si semne

SimptomMentiuni
gingii inflamate
gingii care sangereaza cu usurinta la periaj
Acufene (zgomote in urechi)Detalii Afectiune
Acufena sau tinitusul este perceperea de sunete în cadrul urechii umane, sau asa-zisele tiuituri in urechi, care se produc în absenţa sunetelor externe corespunzătoare. 
Amigdalita (pusee recurente)Detalii Afectiune
Inflamatia acuta a amigdalelor palatine datorita infectiei streptococice, sau mai putin frecvent, datorita infectiei virale. Epidemia de amigdalita virala apare frecvent in randul recrutilor militari. Amigdalita se caracterizeaza prin gat inflamat si dureri accentuate la deglutitie, ce frecvent iradiata spre urechi. Copiii foarte mici pot sa nu acuze dureri, dar vor refuza sa manance. Sunt frecvente febra inalta, alterarea starii generale, durerea de cap si varsaturile.
CataractaDetalii Afectiune
Afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta juvenila sau a adultului poate fi cauzata de procesul de imbatranire, expunerea la radiatii X, caldura prin expunerea la infrarosii, boli sistemice (de ex. diabetul zaharat), uveita sau medicatia sistemica (de ex. corticoterapia), sau posibil expunerea cronica la ultraviolete.
Dureri de gat (amigdalita)Detalii Afectiune
O durere în gât este o afectiune situata în zona din jurul amigdalelor. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de faringită sau amigdalită. Faringele este parte a gâtului, care se află între gură şi caseta de laringe sau voce. Acesta conditie este asociata cel mai frecvent cu raceala sau gripa. De obicei gatul inflamat se vindeca fara complicatii, insa in unele cazuri, se dezvolta intr-o boală gravă.
ExoftalmieDetalii Afectiune
Exoftalmia este o stare caracterizata prin proeminenta globului ocular in afara orbitei. Cuvantul grecesc ophthalmos inseamna "ochi" si cuvantul grecesc ex- inseamna "afara". Exoftalmia poate fi bilaterala (ambii ochi sunt afectati) sau unilaterala (doar un singur ochi este afectat).
GlaucomDetalii Afectiune
Glaucomul este un grup de bolile de ochi, în care afectarea nervului situat în partea din spate a ochiului (nervul optic) duce la pierderea vederii. La început, este pierduta vederea secundara (periferica). Dacă glaucomul nu este tratat, pierderea vederii poate continua ducand la orbire totală in timp.
Hemoragii nazaleDetalii Afectiune
Hemoragiile nazale se produc atunci cand membranele mucoasei nasului interior sunt perturbate sau iritate suficient pentru a provoca sangerari anormale. Termenul medical pentru sângerări sau hemoragii nazale este de epistaxis.
HipertiroidieDetalii Afectiune
O stare clinica ce cuprinde mai multe boli specifice, caracterizata prin hipermetabolism si niveluri serice crescute de hormoni tiroidieni liberi.
HipotiroidieDetalii Afectiune
  Reactia caracteristica de raspuns clinic la deficitul de hormoni tiroidieni la adult. Hipotiroidismul primar este cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul post-terapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism.
MiopieDetalii Afectiune
Miopia este o eroare de refractie, ceea ce înseamnă că ochiul nu refracta lumina corect la o concentrare unică de a vedea imagini în mod clar. În miopie, obiectele apropiate se vad clare, iar cele aflate la distanta apar neclare. Miopia este o conditie comuna care afecteaza un procent estimat de 25-30% din intreaga populatie. Este o tulburare de focalizare, si nu o boala a ochilor.
Miros (pierdere)Detalii Afectiune
Pierderea de miros rezulta dintr-o congestie nazala sau blocarea nasului, sau poate fi un semn al unui conditii legate de sistemul nervos (neurologice). Termenul medical pentru pierderea mirosului este anosmie. O pierdere parțială a mirosului se numește hiposmie. Pierderea mirosului este adesea cauzată de condiții care afectează membranele mucoase care delimiteaza pasajele nazale.
MononucleozaDetalii Afectiune
Mononucleoza, de asemenea, numita "mono", este o boala comuna care lasa senzatia de oboseala si slabiciune timp de cateva saptamani sau luni. Boala dispare de la sine; multa odihna si o auto-ingrijire corespunzatoare te poate ajuta sa te simti mai bine.
Dureri de dintiDetalii Afectiune
  Durerea de dinți sau se produce atunci când nervul unui dinte este iritat. Infecția, prejudiciul, sau pierderea unui dinte sunt cele mai comune cauze de durere dentara. Durerea poate să apară, de asemenea, după o extracție (dintele este scos). Uneori, durerea provine din alte domenii și radiază la maxilar, astfel parand a fi durere de dinți. Zonele cele mai comune includ articulatiile maxilarului , durerile de urechi, si chiar problemele cardiace ocazionale.
AbcesDetalii Afectiune
Un abces este o colectie de puroi care formeaza o cavitate in tesut si este inconjurat de un tesutul inflamat, format ca urmare a unei infectii localizate sau a prezentei unor corpuri straine. 
AdenoiditaDetalii Afectiune
Adenoidita este o afectiune intalnita cu precadere la sugari si copii cu varsta de pana la 7 ani si reprezinta o infectie de tip microbian sau virotic a tesutului adenoidian.
SforaitulDetalii Afectiune
Sforaitul reprezinta emiterea de sunete ragusite si stridente cauzata de obstructionarea partiala a cailor respiratorii in timpul somnului. Sforaitul apare atunci cand aerul trece prin tesuturile aflate la nivelul gatului, care in timpul somnului se afla in stare relaxata, determinandu-le pe acestea sa vibreze in timp ce respiram.
Dopul de cerumen (dop de ceara)Detalii Afectiune
Dopul de cerumen sau in termeni populari, dopul de ceara, desemneaza o acumulare a straturilor de ceara din ureche in canalul auditiv pana in punctul blocarii acestuia, exercitandu-se astfel o presiune mai mare asupra timpanului. In mod ironic, dopul de cerumen apare ca o consecinta a incercarii de a elimina ceara din urechi.
Degenerescenta macularaDetalii Afectiune
  Ce este degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara este o afectiune nedureroasa si des intalnita, caracterizata de deteriorarea portiunii centrale a retinei, fapt ce provoaca aparitia tulburarilor de vedere. Degenerescenta maculara care apare o data cu inaintarea in varsta determina pierderea vederii centrale, de obicei, la ambii ochi. Vederea centrala este cea care ne ajuta sa vedem lucrurile care se afla drept in fata noastra.   In cazul degenerescentei maculare datorate varstei, vederea devine din ce in ce mai incetosata, ceea ce inseamna ca cititul devine mai greu, culorile isi pierd din intensitate, iar fetele oamenilor sunt din ce in ce mai greu de recunoscut.    Pierderea calitatii vederii apare, de obicei, in timp, rare fiind cazurile in care se instaleaza brusc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, neconducand la pierderea totala a vederii.   Ce se intampla cand apare degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara afecteaza un strat de celule speciale ce intra in structura ochiului denumite  epiteliul pigmentar al retinei, care se afla sub retina. Epiteliul pigmentar al retinei actioneaza ca un perete sau ca o bariera care permite trecerea oxigenului, zaharului sau a altor elemente esentiale la nivelul retinei si care este responsabila de eliminarea toxinelor prin venele de sange de sub retina (coroida).   In primele etape ale degenerarii maculare reziduurile si toxinele de pe retina incep sa se acumuleze sub epiteliul pigmentar, formand mici pete galbene numite drusen macular.    Controlul oftalmologic regulat este extrem de important, deoarece medicul poate repera aparitia drusenului macular chiar inainte ca noi sa ne dam seama. O cantitate mica de drusen nu provoaca neaparat aparitia tulburarilor de vedere, insa existenta sa creste roscul dezvoltarii degenerescentei maculare.    Tipologie   Degenerescenta maculara se imparte in doua mari categorii: degenerescenta maculara uscata si umeda.    Degenerescenta maculara uscata (atrofica)   Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand celulele maculare sunt afectate de acumularea drusenului si reprezinta 90% din cazurile totale de degenerescenta maculara.    Degradarea vederii este graduala, pe parcursul mai multor ani. Cauzele si tratamentul degenerescentei maculara uscate (atrofice) nu sunt inca cunoscute, insa aceasta evolueaza mult mai incet decat cea umeda.   Degenerescenta maculara umeda (exsudativa)   Degenerescenta maculara umeda este provocata de cresterea haotica sub retina a vaselor de sange care se indreapta spre macula. Prezenta acestor vase de sange anormale provoaca ruperea, sangerarea si scurgerea lichidelor in macula, determinand ridicarea acestea si desprinderea sa de baza. Astfel, pierderea vederii centrale este una brusca si destul de grava.   Degenerescenta maculara juvenila   Desi foarte rar, degenerescenta maculara poate aparea si la persoanele foarte tinere, situatie in care putem vorbi despre degenerescenta maculara juvenila. Aceasta poate aparea inca de la nastere sau mai tarziu, insa aproape intotdeauna este provocata de o boala genetica ereditara precum:   boala Stargardt – cea mai intalnita cauza a degenerescentei maulare juvenile boala lui Best, cunoscuta si ca distrofia viteliforma  distrofia Sorsby , care apare la varsta de 30-40 de ani   Simptomatologie   Degenerescenta maculara nu este o afectiune dureroasa, iar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala nu isi dau seama ca o au decat atunci cand remarca pierderea partiala a vederii.   Principalul simptom il reprezinta incetosarea vederii centrale, dar si alte semne derivate din acesta:   pierderea acuitatii vizuale, adica abilitatea de a observa detaliile fine, astfel cititul sau sofatul devin mai dificile pierderea sensibilitatii la contraste, abilitatea de a distinge intre obiecte precum o fata sau un fundal distorsionarea centrala a imaginilor   Degenerescenta maculara uscata   In cazul persoanelor care sufera de degenerescenta maculara uscata, poate dura de la 5 pana la 10 ani pana cand vederea sa le fie semnificativ afectata, ingreunand astfel viata de zi cu zi.   In mod normal, degenerescenta maculara debuteaza la un singur ochi, iar atata timp cand celalalt ochi este sanatos, el va compensa pentru orice incetosarea a vederii, de aceea simptomele in primele etape ale bolii sunt greu de remarcat.   Este posibil sa suferiti de degenerescenta maculara uscata daca:   aveti nevoie de mai multa lumina atunci cand cititi scrisul il vedeti din ce in ce mai incetosat culorile nu mai sunt atat de vibrante   Degenerescenta maculara umeda   Degenerescenta maculara umeda apare, de regula, la persoanele care sufera de degenerescenta maculara uscata.   Daca suferiti de degenerescenta maculara umeda, orice tulburare de vedere va deveni, dintr-o data, mult mai grava, iar simptomele asociate acestei tulburari sunt:   distorsionari vizuale puncte negre in privire  halucinatii   Cauze   Cauzele exacte ale degenerescentei maculare nu au fost inca stabilite, insa ea apare pe masura ce imbatranim.   In cazul degenerescentei maculare, cauzele ei se datoreaza deteriorarii celulelor sensibile la lumina din stuctura maculei o data cu trecerea timpului si a acumularii drusenului.    Diagnostic   Pentru a confirma diagnosticul de degenerescenta maculara, medicul oftalmolog va folosi picaturi oftalmologice pentru dilatarea pupilelor care ajuta la analizarea mai buna a fundului ochiului.   O alta metoda de diagnosticare este testul Amsler, care consista intr-o imagine cu linii drepte, pe care pacientii care sufera de degenerescenta maculara le vor percepe ca fiind curbate sau chiar lipsind.   Medicul oftalmolog poate recurge si la alte analize precum: retinofotografia,  angiofluorografia sau tomografia in coerenta optica, care ajuta la diferentierea intre forma uscata sau umeda a degenerescentei.   Factori de risc si metode de prevenire   Metodele de prevenire ale degenerescentei maculare sunt incerte, deoarece inca nu se stie exact cauza care determina aparitia sa.    Totusi, riscul aparitiei degenerescentei maculare creste o data cu inaintarea in varsta si este influentat si de istoricul medical al familiei.   Reducerea riscului dezvoltarii degenerescentei maculare sau prevenirea inrautatirii simptomelor depinde de respectarea catorva sfaturi:   renuntarea la fumat urmarea unei diete echilibrate bazata pe consumul regulat de fructe si legume limitarea consumului de alcool mentinerea unei greutati normale purtarea ochelarilor de soare cu protectie UV   Metode de tratament   In prezent, nu exista un leac pentru degenerescenta maculara, insa exista cateva metode prin care puteam intarzia agravarea simptomelor sau pierderea vederii centrale. In cazul suferinzilor de degenerescenta maculara uscata, medicii pot recomanda solutii care sa usureze viata de zi cu zi:   purtarea ochelarilor de vedere adaptarea materialelor scrise (carti sau dimensiunea fontului telefonului) la nevoile pacientului folosirea luminilor ajutatoare utilizarea programelor de citire a ceea ce este afisat pe monitorul computerului   Unele studii au demonstrat faptul ca unele schimbari in dieta pot incetini evolutia bolii, recomandand urmarea unei diete bogate in vitamina A, C sau E si  consumul alimentelor care reprezinta surse bune de luteina.   Pentru degenerescenta maculara umeda exista doua optiuni principale de tratament:   medicamentele anti VEGF care ajuta la prevenirea cresterii noilor vasele de sange la nivelul ochilor interventiile chirurgicale cu laser pentru distrugerea vaselor de sange haotice din ochi
ConjunctivitaDetalii Afectiune
Conjunctivita reprezinta inflamarea sau umflarea conjunctivei, stratul subtire si transparent de tesut care captuseste suprafata interioara a pleoapei si care acopera partea alba a ochiului.
AstigmatismDetalii Afectiune
Astigmatismul apare atunci cand corneea are o curbura asemanatoare unei mingi de rugby, in loc sa aiba forma normala a unei mingi de tenis. Literatura de specialitate defineste astigmatismul ca o anomalie a aparatului vizual datorata inegalitatilor curburii corneei.

0 recenzii pentru Gingivita

    Adauga o recenzie

    Ajuta alte persoane cu pareri pertinente
    Toate campurile sunt obligatorii *

    *   = 7 + 5

    Disclaimer
    Continutul acestui site are scopul de a oferi informatii generale si nu inlocuieste recomandarile si/sau diagnozele sau constatarile medicale pentru diferite afectiuni ale starii de sanatate. Produsele prezente pe acest website fac parte din categoria suplimentelor alimentare. Conform legislatiei in vigoare se pot administra fara o prescriptie medicala si nu inlocuiesc tratamentele medicale de specialitate. Perioada de administrate cat si rezultatele obtinute pot diferi de la un corp la altul in functie de factori precum problemele de sanatate, alimentatie cat si raspunsul organismului.