V-ati confruntat cu vedere incetosata atunci cand priviti la o anumita distanta? Intampinati dificultati in a vedea pe timp de noapte atunci cand conduceti? Daca raspunsul la aceste intrebari este afirmativ, este posibil sa aveti o problema de vedere numita astigmatism.
Astigmatismul nu reprezinta o patologie oculara, adica o boala a ochiului, ci un defect de vedere. Astigmatismul apare atunci cand corneea are o curbura asemanatoare unei mingi de rugby, in loc sa aiba forma normala a unei mingi de tenis. Literatura de specialitate defineste astigmatismul ca o anomalie a aparatului vizual datorata inegalitatilor curburii corneei. Practic, ochiul dumneavoastra nu este complet rotund. Din aceasta cauza razele de lumina nu vor converge intr-un singur punct al retinei, ca de obicei, ci mai in fata sau mai in spate, ceea ce conduce la crearea unei imagini deformate si tulburari de vedere atata la apropiere cat si la departare.
Astigmatismul regulat - caracterizat de deformarea corneei intr-un singur ax. Astfel, corneea va prezenta doua meridiane, unul mai lung, mai plat si mai putin convergent si unul mai scurt, mai bombat si mai convergent. Variatiile de putere intre aceste doua meridiane sunt progresive. Astigmatismul poate fi direct (la 90 °), invers ( axul se afla la 0 °), oblic (de exemplu la 45°) in funcie de orientarea axei sale.
Astigmatismul neregulat - in cazurile de astigmatism neregulat simplu, cele doua meridiane nu se intrepatrund pe aceeasi axa. Astfel, ele au lungimi diferite. In cazurile complexe, exista mai multe meridiane, ceea ce duce la o distorsiune intre liniile oriziontale, verticale sau oblice. In astfel de cazuri corectia prin ochelari de vedere nu este de ajutor.
Astigmatismul extern - atunci cand astigmatismul este cauzat de o anomalie a corneei.
Astigmatismul intern - cand astigmatismul este cauzat de un defect al cristalinului, el fiind asociat cu cataracta sau o leziune traumatica a cristalinului.
Cauzele exacte care duc la aparitia astigmatismului nu sunt cunoscute, insa medicii cred ca aceasta afectiune poate fi transmisa pe cale ereditara. Unele persoane se nasc cu acest defect de vedere, iar altele pot ajunge sa aiba astigmatism in urma unei lovituri, a unei interventii chirurgicale (operatie pe cornee, transplant de cornee) sau din cauza unei alte afectiuni oculare (infectie, plaga sau herpes ocular).
Astigmatismul este prezent intr-un grad foarte mic la toti oamenii, caci nicio cornee nu este perfect rotunda. Acest lucru nu reprezinta nicio problema decat atunci cand intervin problemele de vedere. Astigmatismul nu se inrautateste daca ne uitam la televizor de la o distanta mica sau daca citim la o lumina slaba.
In mod normal, curbura corneei este una sferica, permitand razelor de lumina sa convearga intr-un singur punct al retinei, creand astfel imagini clare cu un contrast perfect. In cazul persoanelor cu astigmatism, razele de lumina converg in doua puncte, ducand astfel la o vedere incetosata si deloc clara. In cazuri rare, razele de lumina pot sa convearga in mai multe meridiane. Principalele simptome ale astigmatismului sunt:
Astigmatismul poate duce la aparitia ambliopiei, adica o scadere a calitatii vedere la un ochi. Aceasta apare, in genereal, in urma unui defect de dezvoltare a vederii in timpul copilariei din cauza strabismului sau a cataractei congenitale.
Astigmatismul este diagnosticat printr-un consult al medicului oftalmolog, care va masura cu precizie gradul de gravitate. Pentru a determina tipul de astigmatism, medicul oftalmolog va folosi un refractometru automat si va analiza topografia corneei. Acesta va reda masuratorile exprimandu-se fie in unitatea folosita pentru corectia vederii, adica dioptrii, fie in cea folosita pentru acuitatea vizuala, adica zecimi.
Diagnosticul poate fi:
In mod normal toata lumea sufera de astigmatism asa-zis fiziologic, de 0.5-0.75 dioptrii, dar care nu afecteaza in niciun caz vederea si nici nu necesita corectie.
In unele cazuri, astigmatismul poate duce la aparitia unor aberatii optice, masurate printr-un consult complex numit aberometrie. Corectia astigmatismului prin intermediul laserului trebuie sa tina cont de aceste aberatii optice, pentru a obtine o calitate buna a vederii.
Astigmatismul poate fi corectat prin purtarea de ochelari de vedere cu lentile cilindrice sau prin lentile de contact prescrise de medicul oftalmolog. In cazul in care astigmatismul a ajuns la un grad de gravitate mare, este necesara efectuarea unei interventii chirurgicale cu laser pentru modificarea formei corneeii.
Progresia astigmatismului sau evolutia sa in timp poate fi indiciul unei alte afectiuni numite keratocon. Keratoconul este o boala degenerativa care afecteaza corneea, determinand o forma conica a acesteia si ducand la deformarea sa progresiva. Este necesara depistarea acestei afectiuni inainte de efectuarea uneo operatii cu laser la nivelul corneeii deoarece poate agrava deformarea acesteia.
In functie de tipul si gradul de astigmatism, exista mai multe posibilitati de corectare:
Astigmatismul poate fi corectat prin ochelari de vedere cu lentile cilindrice. Lentilele torice pot varia in grosime, in functie de orientare. Ele permit razelor de lumina sa se indrepte in mod corect catre retina, compensand astfel defectul de curbura al corneeii. Cu cat astigmatismul este mai grav, cu atat grosimea lentilelor va fi mai mare.
In cazul unui astigmatism slab, persoana in cauza poate alege sa poarte ochelarii de vedere doar in momentele in care vederea este mai solicitata: pentru citit, uitat la televizor, condus, etc.
Daca lentilele sferice sunt in prezent cele mai folosite pentru corectia vederii, lentilele torice sunt cele mai adecvate in cazuri de astigmatism. Ele functioneaza in acelasi mod ca si ochelarii de vedere cu lentile torice, adica permit luminii sa se focalizeze corect pe retina pentru a compensa defectul de cornee.
Tehnicile chirurgicale pot fi diferite in functie de tipul de astigmatism, de caracteristicile corneeii, de existenta altor tulburari de vedere sau de posibilele contraindicatii:
Laserul Excimer: razele sale ofera o forma rotunda a suprafetei corneeii. Exista doua tehnici prin care se poate corecta astigmatismul cu ajutorul laserului Excimer:
Aceasta tehnica este asemanatoare cu interventia chirurgicala pentru cataracta, adica inlocuirea cristalinului cu unul artificial care are o dioptrie specifica gradului de astigmatism al pacientului.
Nu putem sa prevenim astigmatismul. Cu toate acestea, este recomandat sa ne protejam ochii de razele solare prin purtarea unor ochelari de soare cu lentile bune sau prin purtarea ochelarilor de protectie atunci cand facem o activitate care ar putea conduce la rani la nivelul corneeii. De asemenea, un control oftalmologic efectuat cel putin o data la 2 ani poate preveni agravarea afectiunilor oculare.
Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea
Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan
0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online
Astigmatismul apare atunci cand corneea are o curbura asemanatoare unei mingi de rugby, in loc sa aiba forma normala a unei mingi de tenis. Literatura de specialitate defineste astigmatismul ca o anomalie a aparatului vizual datorata inegalitatilor curburii corneei.
Simptom | Mentiuni |
---|
Acufene (zgomote in urechi) | Detalii Afectiune | |||
Acufena sau tinitusul este perceperea de sunete în cadrul urechii umane, sau asa-zisele tiuituri in urechi, care se produc în absenÅ£a sunetelor externe corespunzătoare. | ||||
Amigdalita (pusee recurente) | Detalii Afectiune | |||
Inflamatia acuta a amigdalelor palatine datorita infectiei streptococice, sau mai putin frecvent, datorita infectiei virale. Epidemia de amigdalita virala apare frecvent in randul recrutilor militari. Amigdalita se caracterizeaza prin gat inflamat si dureri accentuate la deglutitie, ce frecvent iradiata spre urechi. Copiii foarte mici pot sa nu acuze dureri, dar vor refuza sa manance. Sunt frecvente febra inalta, alterarea starii generale, durerea de cap si varsaturile. | ||||
Cataracta | Detalii Afectiune | |||
Afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta juvenila sau a adultului poate fi cauzata de procesul de imbatranire, expunerea la radiatii X, caldura prin expunerea la infrarosii, boli sistemice (de ex. diabetul zaharat), uveita sau medicatia sistemica (de ex. corticoterapia), sau posibil expunerea cronica la ultraviolete. | ||||
Dureri de gat (amigdalita) | Detalii Afectiune | |||
O durere în gât este o afectiune situata în zona din jurul amigdalelor. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de faringită sau amigdalită. Faringele este parte a gâtului, care se află între gură ÅŸi caseta de laringe sau voce. Acesta conditie este asociata cel mai frecvent cu raceala sau gripa. De obicei gatul inflamat se vindeca fara complicatii, insa in unele cazuri, se dezvolta intr-o boală gravă. | ||||
Exoftalmie | Detalii Afectiune | |||
Exoftalmia este o stare caracterizata prin proeminenta globului ocular in afara orbitei. Cuvantul grecesc ophthalmos inseamna "ochi" si cuvantul grecesc ex- inseamna "afara". Exoftalmia poate fi bilaterala (ambii ochi sunt afectati) sau unilaterala (doar un singur ochi este afectat). | ||||
Glaucom | Detalii Afectiune | |||
Glaucomul este un grup de bolile de ochi, în care afectarea nervului situat în partea din spate a ochiului (nervul optic) duce la pierderea vederii. La început, este pierduta vederea secundara (periferica). Dacă glaucomul nu este tratat, pierderea vederii poate continua ducand la orbire totală in timp. | ||||
Hemoragii nazale | Detalii Afectiune | |||
Hemoragiile nazale se produc atunci cand membranele mucoasei nasului interior sunt perturbate sau iritate suficient pentru a provoca sangerari anormale. Termenul medical pentru sângerări sau hemoragii nazale este de epistaxis. | ||||
Hipertiroidie | Detalii Afectiune | |||
O stare clinica ce cuprinde mai multe boli specifice, caracterizata prin hipermetabolism si niveluri serice crescute de hormoni tiroidieni liberi. | ||||
Hipotiroidie | Detalii Afectiune | |||
Reactia caracteristica de raspuns clinic la deficitul de hormoni tiroidieni la adult. Hipotiroidismul primar este cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul post-terapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism. | ||||
Miopie | Detalii Afectiune | |||
Miopia este o eroare de refractie, ceea ce înseamnă că ochiul nu refracta lumina corect la o concentrare unică de a vedea imagini în mod clar. În miopie, obiectele apropiate se vad clare, iar cele aflate la distanta apar neclare. Miopia este o conditie comuna care afecteaza un procent estimat de 25-30% din intreaga populatie. Este o tulburare de focalizare, si nu o boala a ochilor. | ||||
Miros (pierdere) | Detalii Afectiune | |||
Pierderea de miros rezulta dintr-o congestie nazala sau blocarea nasului, sau poate fi un semn al unui conditii legate de sistemul nervos (neurologice). Termenul medical pentru pierderea mirosului este anosmie. O pierdere parțială a mirosului se numește hiposmie. Pierderea mirosului este adesea cauzată de condiții care afectează membranele mucoase care delimiteaza pasajele nazale. | ||||
Mononucleoza | Detalii Afectiune | |||
Mononucleoza, de asemenea, numita "mono", este o boala comuna care lasa senzatia de oboseala si slabiciune timp de cateva saptamani sau luni. Boala dispare de la sine; multa odihna si o auto-ingrijire corespunzatoare te poate ajuta sa te simti mai bine. | ||||
Dureri de dinti | Detalii Afectiune | |||
Durerea de dinÈ›i sau se produce atunci când nervul unui dinte este iritat. InfecÈ›ia, prejudiciul, sau pierderea unui dinte sunt cele mai comune cauze de durere dentara. Durerea poate să apară, de asemenea, după o extracÈ›ie (dintele este scos). Uneori, durerea provine din alte domenii È™i radiază la maxilar, astfel parand a fi durere de dinÈ›i. Zonele cele mai comune includ articulatiile maxilarului , durerile de urechi, si chiar problemele cardiace ocazionale. | ||||
Abces | Detalii Afectiune | |||
Un abces este o colectie de puroi care formeaza o cavitate in tesut si este inconjurat de un tesutul inflamat, format ca urmare a unei infectii localizate sau a prezentei unor corpuri straine. | ||||
Adenoidita | Detalii Afectiune | |||
Adenoidita este o afectiune intalnita cu precadere la sugari si copii cu varsta de pana la 7 ani si reprezinta o infectie de tip microbian sau virotic a tesutului adenoidian. | ||||
Sforaitul | Detalii Afectiune | |||
Sforaitul reprezinta emiterea de sunete ragusite si stridente cauzata de obstructionarea partiala a cailor respiratorii in timpul somnului. Sforaitul apare atunci cand aerul trece prin tesuturile aflate la nivelul gatului, care in timpul somnului se afla in stare relaxata, determinandu-le pe acestea sa vibreze in timp ce respiram. | ||||
Dopul de cerumen (dop de ceara) | Detalii Afectiune | |||
Dopul de cerumen sau in termeni populari, dopul de ceara, desemneaza o acumulare a straturilor de ceara din ureche in canalul auditiv pana in punctul blocarii acestuia, exercitandu-se astfel o presiune mai mare asupra timpanului. In mod ironic, dopul de cerumen apare ca o consecinta a incercarii de a elimina ceara din urechi. | ||||
Gingivita | Detalii Afectiune | |||
Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. | ||||
Degenerescenta maculara | Detalii Afectiune | |||
Ce este degenerescenta maculara? Degenerescenta maculara este o afectiune nedureroasa si des intalnita, caracterizata de deteriorarea portiunii centrale a retinei, fapt ce provoaca aparitia tulburarilor de vedere. Degenerescenta maculara care apare o data cu inaintarea in varsta determina pierderea vederii centrale, de obicei, la ambii ochi. Vederea centrala este cea care ne ajuta sa vedem lucrurile care se afla drept in fata noastra. In cazul degenerescentei maculare datorate varstei, vederea devine din ce in ce mai incetosata, ceea ce inseamna ca cititul devine mai greu, culorile isi pierd din intensitate, iar fetele oamenilor sunt din ce in ce mai greu de recunoscut. Pierderea calitatii vederii apare, de obicei, in timp, rare fiind cazurile in care se instaleaza brusc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, neconducand la pierderea totala a vederii. Ce se intampla cand apare degenerescenta maculara? Degenerescenta maculara afecteaza un strat de celule speciale ce intra in structura ochiului denumite epiteliul pigmentar al retinei, care se afla sub retina. Epiteliul pigmentar al retinei actioneaza ca un perete sau ca o bariera care permite trecerea oxigenului, zaharului sau a altor elemente esentiale la nivelul retinei si care este responsabila de eliminarea toxinelor prin venele de sange de sub retina (coroida). In primele etape ale degenerarii maculare reziduurile si toxinele de pe retina incep sa se acumuleze sub epiteliul pigmentar, formand mici pete galbene numite drusen macular. Controlul oftalmologic regulat este extrem de important, deoarece medicul poate repera aparitia drusenului macular chiar inainte ca noi sa ne dam seama. O cantitate mica de drusen nu provoaca neaparat aparitia tulburarilor de vedere, insa existenta sa creste roscul dezvoltarii degenerescentei maculare. Tipologie Degenerescenta maculara se imparte in doua mari categorii: degenerescenta maculara uscata si umeda. Degenerescenta maculara uscata (atrofica) Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand celulele maculare sunt afectate de acumularea drusenului si reprezinta 90% din cazurile totale de degenerescenta maculara. Degradarea vederii este graduala, pe parcursul mai multor ani. Cauzele si tratamentul degenerescentei maculara uscate (atrofice) nu sunt inca cunoscute, insa aceasta evolueaza mult mai incet decat cea umeda. Degenerescenta maculara umeda (exsudativa) Degenerescenta maculara umeda este provocata de cresterea haotica sub retina a vaselor de sange care se indreapta spre macula. Prezenta acestor vase de sange anormale provoaca ruperea, sangerarea si scurgerea lichidelor in macula, determinand ridicarea acestea si desprinderea sa de baza. Astfel, pierderea vederii centrale este una brusca si destul de grava. Degenerescenta maculara juvenila Desi foarte rar, degenerescenta maculara poate aparea si la persoanele foarte tinere, situatie in care putem vorbi despre degenerescenta maculara juvenila. Aceasta poate aparea inca de la nastere sau mai tarziu, insa aproape intotdeauna este provocata de o boala genetica ereditara precum: boala Stargardt – cea mai intalnita cauza a degenerescentei maulare juvenile boala lui Best, cunoscuta si ca distrofia viteliforma distrofia Sorsby , care apare la varsta de 30-40 de ani Simptomatologie Degenerescenta maculara nu este o afectiune dureroasa, iar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala nu isi dau seama ca o au decat atunci cand remarca pierderea partiala a vederii. Principalul simptom il reprezinta incetosarea vederii centrale, dar si alte semne derivate din acesta: pierderea acuitatii vizuale, adica abilitatea de a observa detaliile fine, astfel cititul sau sofatul devin mai dificile pierderea sensibilitatii la contraste, abilitatea de a distinge intre obiecte precum o fata sau un fundal distorsionarea centrala a imaginilor Degenerescenta maculara uscata In cazul persoanelor care sufera de degenerescenta maculara uscata, poate dura de la 5 pana la 10 ani pana cand vederea sa le fie semnificativ afectata, ingreunand astfel viata de zi cu zi. In mod normal, degenerescenta maculara debuteaza la un singur ochi, iar atata timp cand celalalt ochi este sanatos, el va compensa pentru orice incetosarea a vederii, de aceea simptomele in primele etape ale bolii sunt greu de remarcat. Este posibil sa suferiti de degenerescenta maculara uscata daca: aveti nevoie de mai multa lumina atunci cand cititi scrisul il vedeti din ce in ce mai incetosat culorile nu mai sunt atat de vibrante Degenerescenta maculara umeda Degenerescenta maculara umeda apare, de regula, la persoanele care sufera de degenerescenta maculara uscata. Daca suferiti de degenerescenta maculara umeda, orice tulburare de vedere va deveni, dintr-o data, mult mai grava, iar simptomele asociate acestei tulburari sunt: distorsionari vizuale puncte negre in privire halucinatii Cauze Cauzele exacte ale degenerescentei maculare nu au fost inca stabilite, insa ea apare pe masura ce imbatranim. In cazul degenerescentei maculare, cauzele ei se datoreaza deteriorarii celulelor sensibile la lumina din stuctura maculei o data cu trecerea timpului si a acumularii drusenului. Diagnostic Pentru a confirma diagnosticul de degenerescenta maculara, medicul oftalmolog va folosi picaturi oftalmologice pentru dilatarea pupilelor care ajuta la analizarea mai buna a fundului ochiului. O alta metoda de diagnosticare este testul Amsler, care consista intr-o imagine cu linii drepte, pe care pacientii care sufera de degenerescenta maculara le vor percepe ca fiind curbate sau chiar lipsind. Medicul oftalmolog poate recurge si la alte analize precum: retinofotografia, angiofluorografia sau tomografia in coerenta optica, care ajuta la diferentierea intre forma uscata sau umeda a degenerescentei. Factori de risc si metode de prevenire Metodele de prevenire ale degenerescentei maculare sunt incerte, deoarece inca nu se stie exact cauza care determina aparitia sa. Totusi, riscul aparitiei degenerescentei maculare creste o data cu inaintarea in varsta si este influentat si de istoricul medical al familiei. Reducerea riscului dezvoltarii degenerescentei maculare sau prevenirea inrautatirii simptomelor depinde de respectarea catorva sfaturi: renuntarea la fumat urmarea unei diete echilibrate bazata pe consumul regulat de fructe si legume limitarea consumului de alcool mentinerea unei greutati normale purtarea ochelarilor de soare cu protectie UV Metode de tratament In prezent, nu exista un leac pentru degenerescenta maculara, insa exista cateva metode prin care puteam intarzia agravarea simptomelor sau pierderea vederii centrale. In cazul suferinzilor de degenerescenta maculara uscata, medicii pot recomanda solutii care sa usureze viata de zi cu zi: purtarea ochelarilor de vedere adaptarea materialelor scrise (carti sau dimensiunea fontului telefonului) la nevoile pacientului folosirea luminilor ajutatoare utilizarea programelor de citire a ceea ce este afisat pe monitorul computerului Unele studii au demonstrat faptul ca unele schimbari in dieta pot incetini evolutia bolii, recomandand urmarea unei diete bogate in vitamina A, C sau E si consumul alimentelor care reprezinta surse bune de luteina. Pentru degenerescenta maculara umeda exista doua optiuni principale de tratament: medicamentele anti VEGF care ajuta la prevenirea cresterii noilor vasele de sange la nivelul ochilor interventiile chirurgicale cu laser pentru distrugerea vaselor de sange haotice din ochi | ||||
Conjunctivita | Detalii Afectiune | |||
Conjunctivita reprezinta inflamarea sau umflarea conjunctivei, stratul subtire si transparent de tesut care captuseste suprafata interioara a pleoapei si care acopera partea alba a ochiului. |
© Copyright 2019 Toate drepturile rezervate
0 recenzii pentru Astigmatism