Amigdalita (pusee recurente)

Descriere Remediu Naturist

 

Amigdalitase refera la inflamarea amigdalelor faringiene. Inflamatia poate implica alte zone din spatele gatului, inclusiv vegetatiile adenoide şi amigdalele linguale. Amigdalele sunt ganglioni limfatici, sau mase ovale de tesut limfatic, situate pe ambele parti ale gatului. Aceste glande limfatice sunt situate în partea de sus a gâtului si in partea din spate a gurii şi pot fi văzute atunci cand se deschide gura. Sunt o parte de aparare naturala a organismului , deaorece ajuta la filtrarea bacteriilor si previn intrarea lor în organism, motiv pentru care amigdalita apare frecvent la copii.

Amigdalita este de obicei o stare de auto-limitare, adică conditia se imbunatateste fara tratament, şi în general nu există complicaţii. Amigdalita este extrem de frecvente la copii şi tineri, dar poate aparea la orice varsta. Caracteristicile bolii sunt durerea în gât şi dificultăţi de înghiţire.

Exista mai multe variante de amigdalite : acute, recurente şi cronice si abces peritonsilar. Aceasta umflare este, de obicei cauzată de o infectie virala sau bacteriana. Amigdalita este numele dat conditiei in care amigdalele devin rosii, umflate si sensibile.

 

Despre Amigdalita recurenta

 

Infectiile recurente ale amigdalelor duc la episoade frecvente de amigdalită. Aceste infectii frecvente conduc la anumite modificari in tesuturile limfoide ale amigdalelor, facandu-le extinse în dimensiune ; se pot extinde intr-o masura în care se pot atinge reciproc. Amigdalita recurenta septica poate duce la unele cicatrici pe amigdale, ceea ce le face mai puţin capabile să lupte împotriva infecţiei viitoare.

Unele descoperiri sugereaza ca aceste infectii nu pot raspunde la tratament deoarece bacteriile formează biofilme care le protejeaza de antibiotice şi actiunea sistemului imunitar. Biofilmele sunt colonii organizate de bacterii. Dovezi recente au legat biofilmele de o varietate de infectii persistente, inclusiv placa dentara, fibroza chistica, infectii ale tractului urinar, ostoemielita si infectii ale urechii. Unele studii au aratat ca bacteriile din biofilme poate fi de 5000 de ori mai rezistente la antibiotice decât aceleaşi bacterii in forma libera.

Infectia amigdalelor, sau amigdalita, este una dintre cele mai comune boli infectioase ale copilariei. Amigdalita recurenta în general este tratata prin eliminarea amigdalelor, o procedură cunoscută sub numele de amigdalectomie.

Bacteriile formeaza biofilme după prima aderarea la o suprafaţă în interiorul corpului. Apoi ele secreta materiale zaharoase, care formează o matrice în jurul lor şi trimit semnale chimice catre alte bacterii din apropiere, care le informeaza ca formarea biofilmelor este în curs de desfăşurare.

Alte cercetari au aratat ca sase pana la noua specii diferite de bacterii pot locui în aceleaşi biofilmele amigdaliene. Prezenţa biofilmelor bacteriene mixte poate explica de ce infectiile amigdaliene pot rezista tratamentului cu antibiotice.

Amigdalita este, de asemenea, cunoscuta sub numele de tonsilofaringita. Aceasta este o condiţie în care, amigdalele se inflamează în totalitate, din cauza unei infectii bacteriene sau virale. De asemenea, aceasta este un fel de faringita. Simptomele de amigdalită la adulţi şi copii includ febră şi dureri în gât. Dacă se instaleaza amigdalita, atunci este recomandat să se consulte un medic pentru a stabili un plan de tratament antibiotic. Amigdalita, de obicei, începe cu durere brusca de gat si dureroasa la înghiţire.

 

Cauzele amigdalitei

 

Amigdalita este cel mai frecvent rezultatul unor infectii virale, dar în aproximativ o treime din cazuri, o infectie bacteriana poate fi cauza. Este imposibil să se recunoască diferenţa dintre infecţii bacteriene sau virale, insa numai testele medicale pot ajuta la identificarea cauzei exacte.

 

Posibile cauze de amigdalita:

 

  • Contactulcu orice persoanacarea suferit o infectie amigdalianasau faringienaar putea creşte riscul de a dezvolta amigdalită.
  • O durere în gât prelungită cauzată de o infecţies-ar putea dezvolta în amigdalită.
  • Schimbul de obiecte personale, cum ar fi periutele de dinti cu o persoana infectata poate cauza amigdalită.
  • Deşi amigdalita poate aparea la orice varsta este mult mai frecventain randul copiilor mai mici.

 

Simptomele de amigdalita

 

Semnele şi simptomele de amigdalita la adulti sau chiar la copii nu vor fi întotdeauna uniforme, deoarece acestea depind de natura infectiei. Cu toate acestea, amigdalele marite in volum sunt comune atat pentru adulţi, cat si pentru copii şi copii mici. Amigdalita poate fi acuta, sub-acuta sau cronica.Mai jos este o descriere a simptomelor de amigdalită, bazata pe tipul de infecţie.

 

Simptome de amigdalita acuta:

 

  • Un debut brusc al unei infectii a gatului sau dureri de gât, care sunt destul de severe şi se agraveaza rapid.
  • Este posibila, de asemenea, o creştere moderată a febrei.
  • Inghitire dureroasa a oricarui aliment sau chiar a propriei salive.
  • Se poate observa, de asemenea, o înroşiresi o marirea amigdalelor.Poate fi prezent si puroi.
  • Se poateexperimenta o umflare a ganglionilor limfatici din zona gâtului, chiar sub fălci,iar acestiavor fi, de asemenea,sensibili laatingere.
  • În multe cazuri de amigdalită acută nu vafiprezentarăguşeala saupierdereade voce.

 

Simptomele amigdalitei sub-acute pot fi prezente de la aproximativ trei săptămâni pana la trei luni:

 

  • Amigdalele marite.
  • Există, de asemenea,posibilitatea de acumularede puroi sau de un material sub formă de pastăurat mirositorcareinfecteazaamigdalele.
  • Durereaîn gât este un alt simptom comun şisepoatesuferi, de asemenea,dehalitoza severă, care este termenul medical pentru respiratia urat mirositoare.
  • Ca şi în amigdalită acută, amigdalităsub-acută va provocaunele tumefierisi sensibilitatela nivelulganglionilor limfatici.

 

Simptome de amigdalita cronica includ următoarele:

 

  •  Amigdale marite, usor inrosite si cu gropi mari.
  • Extindereasau umflarea ganglionilor limfatici, darin acest cazacestianu vordevenisensibili.
  • Infecţiilefrecventeasociate cudureri de gât sunt un alt simptom de amigdalită cronică.

 

Cum se pune diagnostic de amigdalita

 

Diagnosticul se poate face cu uşurinţă prin examinarea cavitatii bucale folosind o spatula pentru a apasa limba, pentru ca medicul sa poata vedea amigdalele umflate cu pete albe de puroi si roseata pe ele. Pentru a confirma cauza inflamatiei medicul trebuie să ia o probă de tesut de pe amigdalele şi gât şi sa o trimita la laborator pentru teste.

 

Complicaţiile amigdalitei

 

  • Pot apare complicatii serioase, ca urmare a inflamarii amigdalelor, cum ar fi răspândirea inflamatiei in zona din jurul amigdalelor şi formarea abcesului peritonsilar.
  • Deshidratareadatoritaînghiţiriidificilesau dureroase.
  • Obstrucţia căilor respiratorii.
  • Unele complicatii pot aparea ca urmare a infectiei cu bacterii coci; aceste complicatii includ febră reumatică şi inflamaţie a ficatului şi a rinichilor.

 

Tratamentul amigdalitelor

 

  • Amigdalitacarerezultadintr-oinfectiecu bacterii Streptococcus trebuie să fie tratatacu antibiotice, cum ar fi penicilina, ampicilina sau eritromicina.
  • Antipiretice, cum ar fi acetaminofen si ibuprofen.
  • Gargara cu apa calda cu sare.
  • Consumul de multe lichide.
  • Odihna

 

Excizia sau operatia amigdalelor

 

Indicaţiile actualepentruamigdalectomie (îndepărtarea amigdalelor) sunt puţine. Părinţii se plâng adesea de amigdalite recurente şi uita că amigdalele au fost create pentru a fi infectate, deoarece apara organismul impotriva bacteriilor. Mediciipot recurge la o amigdalectomieîn următoarele cazuri:

  1. Obstructieorală şi dificultate la înghiţire cauzatade umflarea continuă şimarea amigdalelor.
  2. Abces peritonsilarrecurent.
  3.  Limfadenitarecurenta.
  4. Suspiciuneaexistentei unei tumori in amigdale, mai ales atunci când se produce umflarea amigdalelor sau atunci când umflarea progreseaza rapid.

 

Complicaţiile exciziei:

 

  • Gât uscat timp de cinci zile, in medie.
  • Dureri de urechi şi inflamaţie a laringelui. 
  • Respiratia urat mirositoare.
  • Hemoragie severă, uneori.

 

Amigdalele sunt considerate ca făcând parte din mijloacele de apărare din organism. Amigdalele copiilor sunt supuse frecvent la inflamare, insa eliminarea lor nu este recomandata, cu excepţia cazului în care amigdalele umflate sunt foarte mari şi interferează cu înghiţirea, sau în cazul în care medicul suspectează prezenţa unei bolii maligne.

 

Remediu naturist pentru amigdalita cu produse Calivita

 

  • Timolul si carvacrolul sunt doua substante cu efect de atibiotic natural cu spectru larg care se gasesc in uleiul de oregano – Oregano Oil.
  • Vitamina C intr-o concetratie mare -C 1000– ajuta la intarirea sistemului imunitar si protectia imptriva virusilor si bacteriilor care cauzeaza infectii.
  • Oregano Oilare efectului unui antibiotic (fara efectele secundare ale antibioticelor de sinteza) cu spectru larg. Acesta se administreaza dupa masa cate 4 picaturi intr-o lingura cu apa, administrerea la copii este de cate 2 picaturi conform specificatiei mai sus.
  • Vitamina C de1000mg stimuleaza imunitatea si formarea de anticorpi.


dr delia enachedr dan navolan

Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

Produse naturiste recomandate pentru Amigdalita (pusee recurente)

Toate produsele recomandate pe site sunt atestate de ministerul sanatatii si au avizul FDA - cel mai dur for mondial care atesta calitatea produselor destinate sanatatii !

Produs NaturistPretMod de administrareCompozitie
1. Oregano Oil120.00 Ron4-4-4 picaturi30 mlDetalii Produs
Oregano Oil este foarte eficient in eliminarea bacteriilor rezistente care cauzeaza amigdalita recurenta, datorita prorietatilor de antiseptic si antibiotic natural. Antibioticele chimice creaza rezistenta bacteriilor la tratament.
2. C 100096.21 Ron1-1-0100 tablete = 130 gDetalii Produs
C 1000 contine vitamina C cu eliberare prelungita si bioflavonoide din macese, pentru eficienta sporita. Impreuna contribuie la intarirea sistemului imunitar in fata virozelor, amigdalitelor si multor altor probleme de sanatate imunitare.
Legenda(la "Mod de administrare"):

1-1-1reprezinta 1 (tableta/capsula/lingura de sirop) dimineata, 1 dupa-amiaza, 1 seara.

Date generale

Inflamatia acuta a amigdalelor palatine datorita infectiei streptococice, sau mai putin frecvent, datorita infectiei virale.

Epidemia de amigdalita virala apare frecvent in randul recrutilor militari. Amigdalita se caracterizeaza prin gat inflamat si dureri accentuate la deglutitie, ce frecvent iradiata spre urechi. Copiii foarte mici pot sa nu acuze dureri, dar vor refuza sa manance. Sunt frecvente febra inalta, alterarea starii generale, durerea de cap si varsaturile.

Simptome si semne

SimptomMentiuni
Acufene (zgomote in urechi)Detalii Afectiune
Acufena sau tinitusul este perceperea de sunete în cadrul urechii umane, sau asa-zisele tiuituri in urechi, care se produc în absenţa sunetelor externe corespunzătoare. 
CataractaDetalii Afectiune
Afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta juvenila sau a adultului poate fi cauzata de procesul de imbatranire, expunerea la radiatii X, caldura prin expunerea la infrarosii, boli sistemice (de ex. diabetul zaharat), uveita sau medicatia sistemica (de ex. corticoterapia), sau posibil expunerea cronica la ultraviolete.
Dureri de gat (amigdalita)Detalii Afectiune
O durere în gât este o afectiune situata în zona din jurul amigdalelor. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de faringită sau amigdalită. Faringele este parte a gâtului, care se află între gură şi caseta de laringe sau voce. Acesta conditie este asociata cel mai frecvent cu raceala sau gripa. De obicei gatul inflamat se vindeca fara complicatii, insa in unele cazuri, se dezvolta intr-o boală gravă.
ExoftalmieDetalii Afectiune
Exoftalmia este o stare caracterizata prin proeminenta globului ocular in afara orbitei. Cuvantul grecesc ophthalmos inseamna "ochi" si cuvantul grecesc ex- inseamna "afara". Exoftalmia poate fi bilaterala (ambii ochi sunt afectati) sau unilaterala (doar un singur ochi este afectat).
GlaucomDetalii Afectiune
Glaucomul este un grup de bolile de ochi, în care afectarea nervului situat în partea din spate a ochiului (nervul optic) duce la pierderea vederii. La început, este pierduta vederea secundara (periferica). Dacă glaucomul nu este tratat, pierderea vederii poate continua ducand la orbire totală in timp.
Hemoragii nazaleDetalii Afectiune
Hemoragiile nazale se produc atunci cand membranele mucoasei nasului interior sunt perturbate sau iritate suficient pentru a provoca sangerari anormale. Termenul medical pentru sângerări sau hemoragii nazale este de epistaxis.
HipertiroidieDetalii Afectiune
O stare clinica ce cuprinde mai multe boli specifice, caracterizata prin hipermetabolism si niveluri serice crescute de hormoni tiroidieni liberi.
HipotiroidieDetalii Afectiune
  Reactia caracteristica de raspuns clinic la deficitul de hormoni tiroidieni la adult. Hipotiroidismul primar este cea mai frecventa forma, este probabil o boala autoimuna care apare de obicei ca rezultat al tiroiditei Hashimoto si este asociat adesea cu o gusa evidenta sau , intr-un stadiu evolutiv mai avansat al bolii, cu o glanda tiroida fibrozata si redusa ca dimensiune, cu functionalitate minima sau absenta. A doua forma din punct de vedere al frecventei este hipotiroidismul post-terapeutic, in special dupa terapie cu iod radioactiv sau dupa interventie chirurgicala pentru hipertiroidism.
MiopieDetalii Afectiune
Miopia este o eroare de refractie, ceea ce înseamnă că ochiul nu refracta lumina corect la o concentrare unică de a vedea imagini în mod clar. În miopie, obiectele apropiate se vad clare, iar cele aflate la distanta apar neclare. Miopia este o conditie comuna care afecteaza un procent estimat de 25-30% din intreaga populatie. Este o tulburare de focalizare, si nu o boala a ochilor.
Miros (pierdere)Detalii Afectiune
Pierderea de miros rezulta dintr-o congestie nazala sau blocarea nasului, sau poate fi un semn al unui conditii legate de sistemul nervos (neurologice). Termenul medical pentru pierderea mirosului este anosmie. O pierdere parțială a mirosului se numește hiposmie. Pierderea mirosului este adesea cauzată de condiții care afectează membranele mucoase care delimiteaza pasajele nazale.
MononucleozaDetalii Afectiune
Mononucleoza, de asemenea, numita "mono", este o boala comuna care lasa senzatia de oboseala si slabiciune timp de cateva saptamani sau luni. Boala dispare de la sine; multa odihna si o auto-ingrijire corespunzatoare te poate ajuta sa te simti mai bine.
Dureri de dintiDetalii Afectiune
  Durerea de dinți sau se produce atunci când nervul unui dinte este iritat. Infecția, prejudiciul, sau pierderea unui dinte sunt cele mai comune cauze de durere dentara. Durerea poate să apară, de asemenea, după o extracție (dintele este scos). Uneori, durerea provine din alte domenii și radiază la maxilar, astfel parand a fi durere de dinți. Zonele cele mai comune includ articulatiile maxilarului , durerile de urechi, si chiar problemele cardiace ocazionale.
AbcesDetalii Afectiune
Un abces este o colectie de puroi care formeaza o cavitate in tesut si este inconjurat de un tesutul inflamat, format ca urmare a unei infectii localizate sau a prezentei unor corpuri straine. 
AdenoiditaDetalii Afectiune
Adenoidita este o afectiune intalnita cu precadere la sugari si copii cu varsta de pana la 7 ani si reprezinta o infectie de tip microbian sau virotic a tesutului adenoidian.
SforaitulDetalii Afectiune
Sforaitul reprezinta emiterea de sunete ragusite si stridente cauzata de obstructionarea partiala a cailor respiratorii in timpul somnului. Sforaitul apare atunci cand aerul trece prin tesuturile aflate la nivelul gatului, care in timpul somnului se afla in stare relaxata, determinandu-le pe acestea sa vibreze in timp ce respiram.
Dopul de cerumen (dop de ceara)Detalii Afectiune
Dopul de cerumen sau in termeni populari, dopul de ceara, desemneaza o acumulare a straturilor de ceara din ureche in canalul auditiv pana in punctul blocarii acestuia, exercitandu-se astfel o presiune mai mare asupra timpanului. In mod ironic, dopul de cerumen apare ca o consecinta a incercarii de a elimina ceara din urechi.
GingivitaDetalii Afectiune
Gingivita este o afectiune usoara si destul de frecventa a gingiilor, care se caracterizeaza prin iritatie, roseata si inflamarea gingiilor. Este esential sa tratam cu seriozitate gingivita si sa actionam cat mai repede, deoarece aceasta poate determina aparitia altor afectiuni mai grave, precum parodontita sau caderea dintilor. 
Degenerescenta macularaDetalii Afectiune
  Ce este degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara este o afectiune nedureroasa si des intalnita, caracterizata de deteriorarea portiunii centrale a retinei, fapt ce provoaca aparitia tulburarilor de vedere. Degenerescenta maculara care apare o data cu inaintarea in varsta determina pierderea vederii centrale, de obicei, la ambii ochi. Vederea centrala este cea care ne ajuta sa vedem lucrurile care se afla drept in fata noastra.   In cazul degenerescentei maculare datorate varstei, vederea devine din ce in ce mai incetosata, ceea ce inseamna ca cititul devine mai greu, culorile isi pierd din intensitate, iar fetele oamenilor sunt din ce in ce mai greu de recunoscut.    Pierderea calitatii vederii apare, de obicei, in timp, rare fiind cazurile in care se instaleaza brusc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, neconducand la pierderea totala a vederii.   Ce se intampla cand apare degenerescenta maculara?   Degenerescenta maculara afecteaza un strat de celule speciale ce intra in structura ochiului denumite  epiteliul pigmentar al retinei, care se afla sub retina. Epiteliul pigmentar al retinei actioneaza ca un perete sau ca o bariera care permite trecerea oxigenului, zaharului sau a altor elemente esentiale la nivelul retinei si care este responsabila de eliminarea toxinelor prin venele de sange de sub retina (coroida).   In primele etape ale degenerarii maculare reziduurile si toxinele de pe retina incep sa se acumuleze sub epiteliul pigmentar, formand mici pete galbene numite drusen macular.    Controlul oftalmologic regulat este extrem de important, deoarece medicul poate repera aparitia drusenului macular chiar inainte ca noi sa ne dam seama. O cantitate mica de drusen nu provoaca neaparat aparitia tulburarilor de vedere, insa existenta sa creste roscul dezvoltarii degenerescentei maculare.    Tipologie   Degenerescenta maculara se imparte in doua mari categorii: degenerescenta maculara uscata si umeda.    Degenerescenta maculara uscata (atrofica)   Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand celulele maculare sunt afectate de acumularea drusenului si reprezinta 90% din cazurile totale de degenerescenta maculara.    Degradarea vederii este graduala, pe parcursul mai multor ani. Cauzele si tratamentul degenerescentei maculara uscate (atrofice) nu sunt inca cunoscute, insa aceasta evolueaza mult mai incet decat cea umeda.   Degenerescenta maculara umeda (exsudativa)   Degenerescenta maculara umeda este provocata de cresterea haotica sub retina a vaselor de sange care se indreapta spre macula. Prezenta acestor vase de sange anormale provoaca ruperea, sangerarea si scurgerea lichidelor in macula, determinand ridicarea acestea si desprinderea sa de baza. Astfel, pierderea vederii centrale este una brusca si destul de grava.   Degenerescenta maculara juvenila   Desi foarte rar, degenerescenta maculara poate aparea si la persoanele foarte tinere, situatie in care putem vorbi despre degenerescenta maculara juvenila. Aceasta poate aparea inca de la nastere sau mai tarziu, insa aproape intotdeauna este provocata de o boala genetica ereditara precum:   boala Stargardt – cea mai intalnita cauza a degenerescentei maulare juvenile boala lui Best, cunoscuta si ca distrofia viteliforma  distrofia Sorsby , care apare la varsta de 30-40 de ani   Simptomatologie   Degenerescenta maculara nu este o afectiune dureroasa, iar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala nu isi dau seama ca o au decat atunci cand remarca pierderea partiala a vederii.   Principalul simptom il reprezinta incetosarea vederii centrale, dar si alte semne derivate din acesta:   pierderea acuitatii vizuale, adica abilitatea de a observa detaliile fine, astfel cititul sau sofatul devin mai dificile pierderea sensibilitatii la contraste, abilitatea de a distinge intre obiecte precum o fata sau un fundal distorsionarea centrala a imaginilor   Degenerescenta maculara uscata   In cazul persoanelor care sufera de degenerescenta maculara uscata, poate dura de la 5 pana la 10 ani pana cand vederea sa le fie semnificativ afectata, ingreunand astfel viata de zi cu zi.   In mod normal, degenerescenta maculara debuteaza la un singur ochi, iar atata timp cand celalalt ochi este sanatos, el va compensa pentru orice incetosarea a vederii, de aceea simptomele in primele etape ale bolii sunt greu de remarcat.   Este posibil sa suferiti de degenerescenta maculara uscata daca:   aveti nevoie de mai multa lumina atunci cand cititi scrisul il vedeti din ce in ce mai incetosat culorile nu mai sunt atat de vibrante   Degenerescenta maculara umeda   Degenerescenta maculara umeda apare, de regula, la persoanele care sufera de degenerescenta maculara uscata.   Daca suferiti de degenerescenta maculara umeda, orice tulburare de vedere va deveni, dintr-o data, mult mai grava, iar simptomele asociate acestei tulburari sunt:   distorsionari vizuale puncte negre in privire  halucinatii   Cauze   Cauzele exacte ale degenerescentei maculare nu au fost inca stabilite, insa ea apare pe masura ce imbatranim.   In cazul degenerescentei maculare, cauzele ei se datoreaza deteriorarii celulelor sensibile la lumina din stuctura maculei o data cu trecerea timpului si a acumularii drusenului.    Diagnostic   Pentru a confirma diagnosticul de degenerescenta maculara, medicul oftalmolog va folosi picaturi oftalmologice pentru dilatarea pupilelor care ajuta la analizarea mai buna a fundului ochiului.   O alta metoda de diagnosticare este testul Amsler, care consista intr-o imagine cu linii drepte, pe care pacientii care sufera de degenerescenta maculara le vor percepe ca fiind curbate sau chiar lipsind.   Medicul oftalmolog poate recurge si la alte analize precum: retinofotografia,  angiofluorografia sau tomografia in coerenta optica, care ajuta la diferentierea intre forma uscata sau umeda a degenerescentei.   Factori de risc si metode de prevenire   Metodele de prevenire ale degenerescentei maculare sunt incerte, deoarece inca nu se stie exact cauza care determina aparitia sa.    Totusi, riscul aparitiei degenerescentei maculare creste o data cu inaintarea in varsta si este influentat si de istoricul medical al familiei.   Reducerea riscului dezvoltarii degenerescentei maculare sau prevenirea inrautatirii simptomelor depinde de respectarea catorva sfaturi:   renuntarea la fumat urmarea unei diete echilibrate bazata pe consumul regulat de fructe si legume limitarea consumului de alcool mentinerea unei greutati normale purtarea ochelarilor de soare cu protectie UV   Metode de tratament   In prezent, nu exista un leac pentru degenerescenta maculara, insa exista cateva metode prin care puteam intarzia agravarea simptomelor sau pierderea vederii centrale. In cazul suferinzilor de degenerescenta maculara uscata, medicii pot recomanda solutii care sa usureze viata de zi cu zi:   purtarea ochelarilor de vedere adaptarea materialelor scrise (carti sau dimensiunea fontului telefonului) la nevoile pacientului folosirea luminilor ajutatoare utilizarea programelor de citire a ceea ce este afisat pe monitorul computerului   Unele studii au demonstrat faptul ca unele schimbari in dieta pot incetini evolutia bolii, recomandand urmarea unei diete bogate in vitamina A, C sau E si  consumul alimentelor care reprezinta surse bune de luteina.   Pentru degenerescenta maculara umeda exista doua optiuni principale de tratament:   medicamentele anti VEGF care ajuta la prevenirea cresterii noilor vasele de sange la nivelul ochilor interventiile chirurgicale cu laser pentru distrugerea vaselor de sange haotice din ochi
ConjunctivitaDetalii Afectiune
Conjunctivita reprezinta inflamarea sau umflarea conjunctivei, stratul subtire si transparent de tesut care captuseste suprafata interioara a pleoapei si care acopera partea alba a ochiului.
AstigmatismDetalii Afectiune
Astigmatismul apare atunci cand corneea are o curbura asemanatoare unei mingi de rugby, in loc sa aiba forma normala a unei mingi de tenis. Literatura de specialitate defineste astigmatismul ca o anomalie a aparatului vizual datorata inegalitatilor curburii corneei.

0 recenzii pentru Amigdalita (pusee recurente)

    Adauga o recenzie

    Ajuta alte persoane cu pareri pertinente
    Toate campurile sunt obligatorii *

    *   = 1 + 5

    Disclaimer
    Continutul acestui site are scopul de a oferi informatii generale si nu inlocuieste recomandarile si/sau diagnozele sau constatarile medicale pentru diferite afectiuni ale starii de sanatate. Produsele prezente pe acest website fac parte din categoria suplimentelor alimentare. Conform legislatiei in vigoare se pot administra fara o prescriptie medicala si nu inlocuiesc tratamentele medicale de specialitate. Perioada de administrate cat si rezultatele obtinute pot diferi de la un corp la altul in functie de factori precum problemele de sanatate, alimentatie cat si raspunsul organismului.