Cunoscuta si sub numele de gaze, flatulenta este un termen medical care denumeste eliminarea gazelor din sistemul digestiv prin anus si intervine atunci cand o cantitate semnificativa de gaze se aduna in interiorul intestinelor.
Cum apare flatulenta?
Atunci cand mancam, bem sau inghitim saliva, inghitim si o cantitate mica de aer, care se acumuleaza in intestine. Gazele din sistemul nostru digestiv sunt compuse in mare parte din nitrogen si oxigen. Atunci cand alimentele sunt digerate, gazele eliminate sunt alcatuite din hidrogen, metan sau dioxid de carbon.
Pe masura ce gazele se acumuleaza, corpul trebuie sa le elimine, fie pe cale orala, fie prin anus. Flatulenta are loc fara ca noi sa ne dam seama deoarece cantitatea de gaze eliminata este mica si nu emana miros. Atunci cand se resimte miros, inseamna ca printre gazele eliminate exista si sulf, iar acesta apare atunci cand mancarea nu este digerata in mod corespunzator si incepe sa se descompuna.
Simptome
Flatulenta nu este o afectiune grava, schimbarile obiceiurilor alimentare si remediile recomandate de farmacist fiind suficiente pentru tratarea acesteia.
Totusi, daca simtiti ca incepeti sa prezentati urmatoarele simptome, este recomandat sa cereti sfatul medicului:
- o cantitate foarte mare de gaze acumulate
- flatulenta care apare din ce in ce mai des
- neputinta in a controla eliminarea gazelor
- odor puternic si neplacut
- crampe si dureri abdominale
- senzatie permanenta de balonare
Ce cauzeaza flatulenta?
Flatulenta poate fi rezultatul proceselor fiziologice normale sau poate fi cauzata de alte afectiuni ale sistemului digestiv.
Sursele externe care duc la flatulenta sunt: inghitirea aerului in timp ce mancam, bem sau inghitim saliva, in mod special daca excesul de saliva este provocat de stari de greata sau reflux gastroesofagian.
Sursele interne ale flatulentei sunt: procesul de digerare al anumitor alimente sau digerarea partiala a mancarii. Daca alimentele nu sunt digerate complet de catre stomac sau intestinul subtire, flatulenta poate aparea atunci cand acestea ajung in intestinul gros.
Alimentele care creeaza flatulenta sunt, in general, cele bogate in polizaharide, in special oligozaharide, precum inulina, care apartine unei categorii de fibre alimentare cunoscute sub numele de fructani.
Printre alimentele care pot inrautati flatulenta se numara:
- legumele precum anghinare, broccoli, praz, conopida, varza, usturoi, ceapa, varza de Bruxelles si napi
- cerealele, respectiv graul sau ovazul
- leguminoasele ca fasolea sau lintea
- drojdia din paine sau produse de patiserie
De ce anumite alimente provoaca flatulenta?
Fasolea: carbohidratii complecsi sunt greu de digerat de corpul uman, de digestia lor ocupandu-se anumite microorganisme din interiorul sistemului digestiv ce alcatuiesc flora intestinala, care produce metan. Atunci cand carbohidratii ajung in intestinul subtire, bacteriile se hranesc cu acestia si produc gaze.
Indulcitorii artificiali: sorbitolul si manitolul sunt substante care se regasesc in compozitia bomboanelor, gumei de mestecat si a alimentelor fara zahar si care sunt cunoscute pentru faptul ca pot crea diaree sau flatulenta.
Suplimentele pe baza de fibre: fibrele sunt bune si chiar recomandate pentru digestie, insa adaugarea lor brusca in dieta poate conduce la aparitia flatulentei excesive.
Bauturile acidulate: bauturile carbogazoase si berea duc la acumularea gazelor in tractul intestinal.
De asemenea, flatulenta poate fi asociata cu existenta altor afectiuni precum:
Intoleranta la lactoza: persoanelor cu intoleranta la lactoza le lipsesc din corp enzimele responsabile de descompunerea lactozei. Astfel, bacteriile din flora intestinala se hranesc cu aceasta, provocand astfel aparitia unei cantitati mai mare de gaze, ce rezulta in flatulenta.
Boala celiaca: intoleranta la gluten poate provoca flatulenta suferinzilor atunci cand consuma orz, grau si secara.
Probleme cu vezica biliara: calculii biliari si colecistita pot creste riscul apartiei flatulentei.
Constipatia: fecalele pot impiedica eliminarea gazelor, rezultand astfel in cresterea cantitatii acumulate si o stare de disconfort abdominal.
Gastroenterita si alte infectii intestinale: o infectie virala, bacteriana sau parazitara a sistemului diestiv sau chiar o toxiinfectie alimentara pot determina aparitia gazelor intestinale. Astfel de infectii sunt cele cu Escherichia coli (E. coli), amebiaza sau giardia.
Alte afectiuni ce pot provoca flatulenta: Boala Crohn, colita ulcerativa sau diverticulita. De asemenea, anumite tipuri de cancerpot conduce la blocarea intestinala. De aceea, este important sa ne prezentam la doctor daca simptomele flatulentei se inrautatesc.
Tratamentul cu antibiotice: medicamentele antibiotice pot perturba echilibrul florei intestinale si cauzand, in schimb, flatulenta.
Administrarea laxativelor pe o baza regulata sau in exces cresc riscul aparitiei flatulentei.
Alte cauze ale flatulentei pot fi: hernia, pancreatita, boala Hirschsprung, sindromul premenstrual, endometrioza.
Diagnostic
Flatulenta nu necesita un proces de diagnosticare riguros, dar daca o persoana este ingrijorata cu privire la simptomele sale, un doctor o poate ajuta sa descopere cauza ce sta la baza acesteia.
La consult, medicul ii poate pune intrebari pacientului cu privire la starea de sanatate, obiceiurile alimentare si poate efectua si o examinare fizica pentru a determina daca exista distensie ambdominala sau daca atunci cand loveste abdomenul se aude un sunet gol, acestea fiind semne ale flatulentei.
De asemenea, medicul poate fi interesat si de frecventa sau consistenta scaunelor sau daca dupa mese apare o senzatie de durere in zona abdomenului, pentru a stabili daca pacientul sufera de sindromul colonului iritabil.
Daca exista semne care sa indice alte afectiuni, doctorul ii poate cere pacientului sa efectueze o endoscopie, o procedura ce implica introducerea pe esofag a unui tub subtire care la capat este prevazut cu o camera si o lumina ce proiecteaza pe un monitor imagini din interiorului intestinelor.
Metode de tratament si prevenire
Majoritatea cazurilor de flatulenta pot fi tratare prin schimbari ale stilului de viata si de dieta.
Dieta si digestia
Flatulenta poate fi prevenita prin evitarea alimentelor care o inrautatesc, precum cele care contin multi carbohidrati ce nu pot fi absorbiti de organism.
Este important ca dieta dumneavoastra sa corespunda cerintelor nutritionale din punct de vedere al caloriilor, vitaminelor si mineralelor.
Printre alimentele care contin carbohidrati ce pot fi usor de asimilat de corpul uman se numara:
- iaurt (nu se recomanda persoanelor cu intoleranta la lactoza)
Alte metode de a reduce flatulenta sunt:
Mancati mai putin si mai des: simptomele flatulentei se pot ameliora daca mancam patru pana la sase mese, in loc de trei mese principale si consistente. De asemenea, ceaiul de menta poate fi si el eficient.
Mancati mai incet: Procesul de digestie incepe dn cavitatea bucala, astfel incat este important sa mestecam foarte bine mancarea inainte de a o inghite.
Evitati guma de mestecat si bauturile carbogazoase: guma de mestecat implica si inghitirea unei cantitati mai mare de aer.
Renuntati la fumat: tutunul poate irita sistemul digestiv si creste cantitatea de aer inghitita.
Optati pentru lactatele cu continut scazut de lactoza.
Alegeti fasole care a fost fermentata inainte de a o gati.
Faceti sport: activitatea fizica regleaza si functionarea sistemului digestiv.
Remedii pentru flatulenta
Carbune activ: tabletele cu carbune activ absorb gazele din intestine, insa daca urmati un tratament, este recomandat sa cereti sfatul medicului, deoarece acesta poate absorbi si ingredientele active ale medicamentelor.
De asemenea, probioticelesunt utile pentru ameliorarea simptomelor flatulentei deoarece incurajeaza dezvoltarea normala a florei intestinale, care ajuta digestia.
Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea
Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan
0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online
Date generale
Cunoscuta si sub numele de gaze, flatulenta este un termen medical care denumeste eliminarea gazelor din sistemul digestiv prin anus si intervine atunci cand o cantitate semnificativa de gaze se aduna in interiorul intestinelor.
Simptome si semne
Simptom | Mentiuni |
---|
constipatie | |
durere abdominala | |
balonare | |
scaune melenice | |
Aparat digestiv | Detalii Afectiune |
Aparatul digestiv este compus dintr-o serie de organe care incep de la gura si parcurg tot traseul pana la anus. Digestia este procesul prin care alimentele sunt descompuse in sistemul digestiv. |
Boala Crohn | Detalii Afectiune |
Afectiune inflamatorie cronica nespecifica transmurala, care afecteaza cel mai frecvent ileonul distal si colonul, dar care poate fi localizata la orice nivel al tubului digestiv. |
Cancer de colon | Detalii Afectiune |
Bolile legate de colon ÅŸi obiceiurile alimentare incorecte cresc riscul de cancer de colon. Acest tip de cancer este, în general, găsit la persoanele în vârstă de peste 50 de ani. |
Colecistita (fara pietre) - inflamatie vezica biliara | Detalii Afectiune |
Inflamatie acuta sau cronica a veziculei biliare asociata frecvent cu litiaza. |
Digestie buna | Detalii Afectiune |
Digestia ar trebui să fie procesul natural al unui sistem complex care transformă alimentele in materiale necesare pentru viaţă: vitamine, minerale, grasimi, aminoacizi (proteine) şi zaharuri (glucide). |
Dischinezie biliara | Detalii Afectiune |
Dischinezia biliara este o boala destul de comună a vezicii biliare. Vezica biliara stochează bila, care este eliberata de către ficat. Bila ajunge la intestinul subtire unde se digera grasimea din alimente. Pentru a ajunge la intestinul subtire, bila trebuie să treacă prin canalul biliar comun ÅŸi, dacă bila nu poate fi secretata de vezica biliara sau nu poate curge prin canalul biliar comun, atunci ea se va întoarce în vezica biliara, ceea ce duce la dischinezie biliara. |
Hemoragie digestiva (hematemeza, melena) | Detalii Afectiune |
Hematemeza este vomitarea de sange rosu aprins sau de un material precum "zatul de cafea". Melena este scaunul negru ca pacura si lucios care miroase foarte urat din cauza prezenÈ›ei de produse din sânge parÈ›ial digerate. |
Indigestie | Detalii Afectiune |
Indigestia - numita, de asemenea, dispepsie sau stomac deranjat - este un termen general care descrie disconfortul de la nivelul abdomenului superior. Indigestia nu este o boala, ci mai degraba o colectie de simptome pe care le puteti experimenta, inclusiv balonare, eructatii si greata. |
Laxativ | Detalii Afectiune |
Laxativele sunt alimente, compusi, sau medicamente care au efectul de slabire a unui scaun. Doze suficient de mari de laxative pot provoca diaree exploziva. Laxativele lucreaza pentru a creÅŸte circulaÅ£ia de fecale de-a lungul colonului ÅŸi, în general, sunt luate in caz de constipatie. |
Malabsorbtie intestinala | Detalii Afectiune |
Malabsorbtia este asimilarea inadecvata a substantelor nutritive din cauza unor defecte de digestie, absorbtie, sau de transport. Malabsorbtia poate afecta macronutrientii (de exemplu, proteine, carbohidrati, grasimi), micronutrientii (de exemplu, vitamine, minerale), sau ambele, cauzand excretie excesiva de fecale, deficiente nutritionale si simptome gastro-intestinale. Malabsorbtia poate fi globala, cu absorbtie alterata pentru aproape toti nutrientii, sau partiala (izolata), cu o malabsorbtie de nutrienti specifici. |
Esofagita de reflux | Detalii Afectiune |
Esofagita de reflux este frecvent caracterizata ca o iritare, umflare si inflamatie la nivelul esofagului. Simptomul predominant prezentat de reflux este senzatia de arsura si durere in piept (arsuri la stomac). Cauzele tipice ale esofagitei de reflux sunt acele probleme care rezulta in expunerea de acid persistent sau repetitiv spre mucoasa esofagului. |
Aerofagii (eructatii) | Detalii Afectiune |
Aerofagia este definita ca o condiÈ›ie in care o persoană inghite prea mult aer. Acest aer, de obicei, se duce la stomac. Persoanele cu aerofagie prezinta eructatii excesive datorate aerului înghiÈ›it. |
Boala de relux gastroesofagian | Detalii Afectiune |
Este un ansamblu de simptome care rezulta din existenta refluxului gastroesofagian. Prezenta refluxului gastro-esofagian indica incompetenta sfincterului esofagian inferior. Factorii care contribuie la functionarea normala a jonctiunii gastroesofagiene cuprind tonusul sfinterian intrinsec, unghiul jonctiunii cardioesofagiene, actiunea diafragmului si gravitatia ( ortostatismul). |
Abces hepatic | Detalii Afectiune |
Abcesul hepatic este o acumulare de puroi la nivelul ficatului, care determina o crestere a presiunii din aceasta zona si, in cele din urma, distrugerea tesutului hepatic sanatos. |
Anism | Detalii Afectiune |
Anismul, cunoscut si sub numele de anismus este o boala caracterizata de contractarea sfincterului si muschilor puborectali in incercarea de a elimina fecalele. |
Disclaimer
Continutul acestui site are scopul de a oferi informatii generale si nu inlocuieste recomandarile si/sau diagnozele sau constatarile medicale pentru diferite afectiuni ale starii de sanatate. Produsele prezente pe acest website fac parte din categoria suplimentelor alimentare. Conform legislatiei in vigoare se pot administra fara o prescriptie medicala si nu inlocuiesc tratamentele medicale de specialitate. Perioada de administrate cat si rezultatele obtinute pot diferi de la un corp la altul in functie de factori precum problemele de sanatate, alimentatie cat si raspunsul organismului.
© Copyright 2019 Toate drepturile rezervate
0 recenzii pentru Flatulenta