Somnambulismul este o tulburare de comportament care intervine in stadiul de somn adanc si care este caracterizata de mers in somn sau alte tipuri de activitati desfasurate in timp ce persoana inca doarme. Somnambulismul apare mai des la copii decat la adulti si este mai probabil sa afecteze persoanele care sufera de lipsa de somn. Somnambulismul implica, de regula, mai mult decat mersul in somn, printre simptomele sale aflandu-se chiar si activitati mai complexe precum condusul masinii in timpul somnului. A fi somnambul este destul de periculos pentru persoana in cauza. In general, incidenta somnambulismului este estimata a fi intre 1%-5%, la baza acestei boli neaflandu-se, de obicei, alte probleme grave de natura psihiatrica sau psihologica.
Principalii factori care pot determina somnambulismul sunt lipsa somnului, medicamente sau agenti sedativi (precum alcoolul) sau episoade febrile, iar printre categoriile de varsta predispuse la aceasta afectiune se afla copiii cu varste intre 3 si 7 ani, care sufera si de apnee sau enurezis.
Somnambulismul apare mai mult la inceputul noptii, dupa o ora sau doua dupa ce o persoana adoarme si este putin probabil sa apara atunci cand dormim pentru foarte putin timp. Mersul in somn apare destul de rar si nu dureaza mai mult de cateva minute. O persoana care sufera de somnambulism poate experimenta urmatoarele simptome:
O persoana somnambula poate intreprinde urmatoarele activitati in timp ce doarme:
Somnambulismul a fost descris in literatura de specialitate chiar dinainte de Hipocrate (460 - 370 d. Hr), fiind o forma de parasomnie - un comportament neobisnuit in timpul somnului intalnit mai ales la copii, adolescenti si mai rar la adulti. Pentru a intelege mai bine parasomniile, este necesar sa intelegem modul de desfasurare a somnului.
Somnul apare in doua etape, definite de schimbari specifice in timpul unei electroencefalograme (activitatea electrica a creierului). Cele doua etape sunt:
Un ciclu complet de somn, de la etapa 1 (non-REM) pana la REM dureaza intre 90 si 120 de minute si se repeta de 4-5 ori pe noapte. Fiecare etapa dureaza intre 5 si 15 minute. Un studiu efectat de cercetatorii canadieni au descomperit faptul ca 88% din copii sufera de parasomnii si 15% dintre ei sufera de somnambulism. Alte simptome descoperite la copii sunt: cosmaruri (40%), enurezis (25%), scrasnitul din dinti (46%) sau miscari ritmice ale corpului (precum datul din cap, 9%)
Somnambulismul apre in timpul primului sau celui de-al doilea ciclu de somn, in etapa a 3-a sau a 4-a, cea care se numeste si somn adanc si durata sa poate varia de la cateva secunde sau minute pana la mai mult de 30 de minute.
In timpul zilei, creierul nostru este foarte activ, pe cand in timpul somnului, acesta se odihneste. Cu toate acestea, corpul nostru este tot activ, asadar, ne confruntam cu situatia in care corpul nostru inca se mai poate misca, pe cand creierul nostru doarme. Multi medici sunt de parere ca in cazul somnambulilor exista un stimul care determina creierul sa se trezeasca din somnul adanc, ceea ce face ca persoana in cauza sa fie prinsa intre starea de somn si cea de trezire.
Somnambulismul poate fi cauzat de factori genetici, de mediu, fiziologici sau medicali.
Studiile au demonstrat faptul ca somnambulismul are de zece ori mai multe sanse sa apara la o persoana a carei ruda de gradul intai a suferit cel putin o data de somnambulism.
Lipsa somnului, un program haotic de somn, febra, stres, deficienta de magneziu sau consumul excesiv de alcool pot sta la baza aparitiei somnambulismului. Anumite medicamente, precum sedativele, somniferele, antipshihoticele, calmantele sau antihistaminicele au si ele acelasi efect.
Durata si calitatea etapei 3 si 4 ale somnului non-REM influenteaza aparitia somnambulismului, de aceea aceasta afectiune apare mai des la copii. Pe langa aceste cauze, si sarcina si menstruatia pot creste frecventa episoadelor de somnambulism, dar si unele afectiuni precum aritmia, refluxul gastroestrofagian, astm, apnee, sindrom posttraumatic, atacuri de panica sau tulburarea personalitatii multiple.
Somnambulismul nu reprezinta neaparat un motiv de ingrijorare, insa necesita o atentie deosebita din cauza faptului ca o persoana poate sa se loveasca in timpul episoadelor de somnambulism daca merg pe langa obiecte de mobilier, in spatii deschise, daca ajung pana in punctul in care conduc o masina sau mananca ceva necomestibil.
De asemenea, episoadele frecvente de somnambulism duc la o calitate proasta a somnului, ceea ce conduce la aparitia oboselii pe timpul zilei, schimbari de comportament si probleme la serviciu sau la scoala.
Pentru a stabili diagnosticul de somnambulism, medicul trebuie sa cunoasca istoricul medical al pacientului si simptomele sale. Pentru a elimina anumite afectiuni care pot fi confundate cu somnambulismul precum convulsii nocturne, atacuri de panica sau tulburari de somn, medicul va consulta fizic pacientul.
In plus, pacientul este rugat sa descrie in detaliu simptomele sale, uneori chiar persoanele care au fost martore la un episod de somnambulism pot fi rugati sa descrie modul de acestuia de desfasurare.
Cazurile complexe de somnambulism pot necesita studii ale somnului efectuate in laborator, unde medicul va studia activitatea electrica a creierului, nivelul oxigenului din organism, ritmul cardiac, dar si miscarile ochilor si piciorelor in timpul somnului.
In cazul copiilor somnambuli, nu este nevoie de un tratament imediat deoarece aceasta afectiune dispare o data cu varsta.
Daca somnambulismul poate creste riscul vatamarii corporale fie a pacientului, fie a celor din jur, este necesar urmarea unei scheme de tratament care poate include:
Se spune in mod gresit ca o persoana somnambula nu trebuie sa fie trezita. Nu este niciun pericol sa trezim o persoana care este somnambula, singurul risc este ca aceasta sa se simta confuza sau dezorientata imediat dupa ce s-a trezit. Alta idee gresita este aceea ca un somnambul nu se poate rani. Din contra, el poate cadea pe scari, isi poate pierde echilibrul sau isi poate face rau cu alte obiecte.
Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea
Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan
0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online
Somnambulismul este o tulburare de comportament care intervine in stadiul de somn adanc si care este caracterizata de mers in somn sau alte tipuri de activitati desfasurate in timp ce persoana inca doarme.
Simptom | Mentiuni |
---|
Astenie | Detalii Afectiune | |||
Astenia este un termen medical care face referire la o condiţie a organismul, in care acesta nu are sau isi pierde puterea ca un întreg, sau în oricare din părţile sale. | ||||
Calmant (pentru dureri de cap, cefalee) | Detalii Afectiune | |||
Cefaleea este definita ca o durere de cap sau in partea superioara a gatului. Aceasta zona este una dintre locatiile cele mai comune de durere în organism şi are multe cauze. | ||||
Comotie cerebrala (prevenire) | Detalii Afectiune | |||
O comotie cerebrala este o leziune a creierului cauzata de vibratii ale creierului in interiorul craniului, ca urmare a unui traumatism cranian. | ||||
Insolatie | Detalii Afectiune | |||
Epuizarea termica poate aparea atunci cand temperatura din interiorul corpului (temperatura de baza) se ridica intre normalul de 37 ° C si pana la 40 °. La aceasta temperatura, nivelul de apa si sare in organism incepe sa scada, ceea ce poate provoca unei persoane sentimentul de rau, senzatie de lesin si transpiratie puternica. | ||||
Mahmureala | Detalii Afectiune | |||
Mahmureala este o colectie de semne si simptome legate de o repriza recenta de consum exagerat de alcool. Bolnavul are de obicei o durere de cap, se simte rau, ametit, somnoros, confuz si senzatie de sete. | ||||
Meteo-sensibilitate (meteorosensibilitate) | Detalii Afectiune | |||
Foarte multi oameni pretind ca pot prezice o furtuna care urmeaza sa se produca, printr-un disconfort la nivelul articulațiilor lor sau prin migrene. Au existat unele rezultate surprinzătoare atunci când oamenii de știință au analizat cefectele schimbărilor în tiparele meteorologice si au realizat ce influenta pot avea asupra persoanelor cu meteorosensibilitate. Schimbările de temperatura, presiunea și puterea vântului pot afecta suferinzii de aceasta conditie. | ||||
Migrena | Detalii Afectiune | |||
Cefaleea care dureaza 4 pana la 72 de ore, este pulsatila, are o intensitate moderata pana la severa, este unilaterala, se agraveaza cu efortul si se asociaza cu greata, voma sau fotofobia, sensibilitatea la lumina, zgomot sau miros. | ||||
Ventriculita | Detalii Afectiune | |||
Ventriculita reprezinta inflamarea ventriculelor cerebrale, cele care contin si permit circularea lichidului cefalorahidian prin creier. Ventriculita apare ca o consecinta a infectiei de la nivelul ventriculelor, conducand la umflarea si inflamarea acestora, afectiune ce apare in special la pacientii cu drenaj ventricular extern sau stent intraventricular. | ||||
Meningita | Detalii Afectiune | |||
Meningita este o inflamatie a membranelor protectoare ale sistemului nervos central, cunoscute sub numele de meninge, cauzata de o infectie a lichidului cefalorahidian. | ||||
Narcolepsia (boala somnului) | Detalii Afectiune | |||
Narcolepsia este o afectiune neurologica ce afecteaza capacitatea creierului de a controla ciclul somn-veghe. De obicei, persoanele care sufera de narcolepsie se simt odihniti imediat dupa ce s-au trezit, dar le va veni din nou somn pe tot parcursul zilei. |
© Copyright 2019 Toate drepturile rezervate
0 recenzii pentru Somnambulism