Transport gratuit pentru comenzi peste 400 RON

Tratament naturist pentru Narcolepsia (boala somnului)

Despre afectiune

Narcolepsia este o afectiune neurologica ce afecteaza capacitatea creierului de a controla ciclul somn-veghe. De obicei, persoanele care sufera de narcolepsie se simt odihniti imediat dupa ce s-au trezit, dar le va veni din nou somn pe tot parcursul zilei.

Descriere Tratament Naturist

Ce este narcolepsia?

Narcolepsia este o afectiune neurologica ce afecteaza capacitatea creierului de a controla ciclul somn-veghe. De obicei, persoanele care sufera de narcolepsie se simt odihniti imediat dupa ce s-au trezit, dar le va veni din nou somn pe tot parcursul zilei. Multi dintre cei care sufera de narcolepsiei se confrunta si cu problema somnului intrerupt care se traduce prin treziri frecvente pe timpul noptii.

Narcolepsia poate afecta activitatile zilnice, unii oameni adormind involuntar chiar si atunci cand se afla in mijlocul unei actiuni precum condus, mancat sau vorbit. Alte simptome ale narcolepsiei pot include slabirea brusca a muschilor in timp ce persoana este inca treaza, visat cu ochii deschisi sau halucinatii, paralizie totala imediat dupa adormire sau dupa trezire (paralizie in somn).

In timpul unui ciclu normal de somn, o persoana normala intra in starea REM (starea de miscare rapida a ochilor) dupa aproximativ 60-90 de minute. Visele apar in aceasta etapa, iar creierul mentine muschii relaxati pentru a impiedica organismul sa faca miscari in functie de ceea ce viseaza. Persoanele suferinde de narcolepsie intra rapid in starea REM, dupa aproximativ 15 minute de cand au adormit. 

Lasata netratata sau chiar nediagnosticata, narcolepsie poate afecta functiile psihologice, sociale sau cognitive a persoanelor in cauza si poate duce la imposibilitatea desfasurarii activitatilor de zi cu zi.

 

Simptomatologie

Narcolepsia este o afectiune care dureaza toata viata, dar care nu se inrautateste pe masura ce imbatranim. Simptomele se pot imbunatati pe parcursul timpului, dar ele nu vor disparea niciodata. Cele mai intalnite simptome sunt stari de somnolenta pe parcursul zilei, cataplexie, paralizie in somn si halucinatii. Desi toate persoanele afectate de narcolepsie se confrunta cu somnolenta pe timpul zilei, doar 10-25% din pacienti vor manifesta toate celelalte simptome.

 

Hipersomnolenta

Toate persoanele narcoleptice sufera de hipersomnolenta, fiind si cel mai evident simptom. Hipersomnolenta este caracterizata de o stare permanenta de somnolenta, indiferent de cat doarme persoana in cauza pe noapte. Totusi, somnolenta ca simptom al narcolepsiei se manifesta mai degraba ca un atac de somn, starea de somnolenta instalandu-se rapid. Intre aceste atacuri de somn, narcoleptici se afla intr-o stare de veghe normal, in special daca sunt implicati in activitati care le solicita atentia.

 

Cataplexia

Pierderea brusca a tonusului muscular in timp ce o persoana este treaza duce la slabiciune corporala si pierderea controlului asupra muschilor. De obicei, cataplexia este provocata de emotii puternice si bruste precum ras, frica, furie, stres sau entuziasm. Simptomele cataplexiei pot aparea dupa cateva saptamana sau chiar ani dupa instalarea primului simptom al narcolepsiei (hipersomnolenta). Unele persoane pot avea doar unul sau doua astfel de episoade in viata, pe cand altele se pot confrunta de mai multe ori pe zi cu ele. In aproximativ 10% din cazuri cataplexia este primul simptom al narcolepsiei, fiind foarte usor confundat cu tulburarile convulsive. 

Cele mai grave atacurile de cataplexie pot duce la un colaps total al corpului, in care persoanele nu mai pot sa se miste, sa vorbeasca sau sa isi tina ochii deschisi. Chiar si in aceste cazuri ele ramana perfect contstiente, lucru care diferentiaza cataplexia de lesin sau tulburari convulsive. Pierderea tonusului muscular in timpul cataplexiei seamana cu paralizia musculara care apare in timpul etapei REM a somnului. Episoadele de cataplexie dureaza cateva minute cel mult si trec, de regula, de la sine. 

 

Paralizia in somn

Incapacitatea temporara a unei persoane de a se misca sau de a vorbi in timp ce adoarme sau se trezeste se numeste paralizie in somn si poate dura de la cateva secunde pana la cateva minute, fiind asemanatoarea cu inhibarea activitatii musculare din timpul somnului REM. Paralizia in somn este similara cataplexiei, cu exceptia faptului ca apare la prima sau ultima etapa a somnului. Asemenea cataplexiei, persoanele raman constiente si isi revin destul de repede din aceste episoade.

 

Halucinatii

Halucinatiile pot insoti paralizia in somn, iar persoanele pot vedea imagini infricosatoare care par reale.

 

Tulburari de somn

Desi narcolepticii sunt somnorosi in timpul zilei, ei au probleme in a dormi noaptea, confruntandu-se cu insomni, apnee sau miscari ale picioarelor.

 

Actiuni automate

Narcolepticii pot trece prin episoade de somn care pot fi foarte scurte, durand doar cateva secunde. O persoana care adoarme in timp ce face o activitate (vorbeste, mananca, etc.) va continua automat activitatea timp de cateva secunde fara a fi neaparat constienti de acest lucru. Asta se intampla in timpul activitatilor obisnuite, repetitive, precum scrisul la calculator sau condusul. In aceste cazuri, narcolepticii nu isi amintesc actiunile pe care le-au facut, iar modul in care desfasoara o actiune indica o intrerupere. De exemplu, daca scriu de mana scrisul devine ilizibil sau pot ascunde lucruri in locuri ciudate, uitand unde le-au pus. Daca un episod de narcolepsiei intervine in timp ce sofeaza, persoanele in cauza se pot rataci sau face accidente. 

 

Tipologie

Exista trei categorii principale de narcolepsie:

  • narcolepsia de tip 1 (narcolepsie insotita de cataplexie), diagonstic care se pune in functie de nivelul hipocretinei din organism, care in acest caz este scazut. Hipocretina este un hormon responsabil de starea de veghe-somn. Pe langa acest factor, pacientul care sufera de narcolepsie de tip 1 
  • narcolepsia de tip 2 (narcolepsie fara cataplexie), adica acel tip de narcolepsie care se manifesta prin stari de somnolenta pe timpul zilei, dar nu si prin slabirea musculara provocata de emotii puternice. Pacientii cu narcolepsie de tip 2 au simptome mai usoare si un nivel normal al hipocretinei.
  • narcolepsie secundara, care apare ca urmare a unui traumatism la nivelul hipotalamusului, zona a creierului care regleaza somnul. Pe langa simptomele specifice narcolepsiei, persoanele pot suferi si de afectiuni neurologice grave sau cicluri de somn mai lungi de 10 ore pe noapte.

 

Care sunt cauzele narcolepsiei?

Narcolepsia poate aparea din mai multe motive. Aproape toti pacientii diagnosticati cu narcolepsie si cataplexie au un nivel scazut de hipocretina, o molecula care incurajeaza starea de veghe si regleaza somnul REM. Desi narcolepsia nu este pe deplin inteleasa, studiile recente sugereaza faptul ca aceasta poate aparea ca rezultat al actiunii unuia sau mai multor factori precum:

 

Boli autoimune

Atunci cand este prezenta si cataplexia, cauza narcolepsiei este cel mai probabil lipsa celulelor din creier care produc hipocretina. Desi motivul pentru care aceste celule nu sunt prezente este necunoscut, se pare ca se afla in stransa legatura cu dereglarile sistemului imunitar. Bolile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar se autoataca si incepe sa distruga celulele sau tesuturile sanatoase. Cercetatorii sunt de parere ca la persoanele narcoleptice sistemul imunitar ataca selectiv celulele care contin hipocretina din cauza factorilor genetici si de mediu.

 

Istoricul medical al familiei

Majoritatea cazurilor de narcolepsie sunt sporadice, adica boala apare la persoanele care nu au un istoric medical in acest sens. Cu toate acestea, aproape 10% din pacientii diagnosticati cu narcolepsie si cataplexie au avut cel putin un membru al familiei cu aceleasi simptome.

 

Traumatisme cerebrale

In cazuri mai rare narcolepsia poate fi rezultatul unui traumatism cerebral care afecteaza partile creierului responsabile de reglarea ciclului somn-veghe sau a prezentei unei tumori cerebrale care are acelasi efect.

 

Diagnostic

Pentru stabilirea unui diagnostic sunt esentiale doua aspecte: consultul medical si istoricul familial. Pacientii pot fi rugati sa tina un jurnal al somnului in care sa noteze orele de somn si simptomele resimtite pe parcursul a una sau doua saptamani Desi niciuna din simptomele narcolepsiei nu sunt specifice, cataplexia este un indicator bun al acestei boli.

Un consult medical poate exclude varianta prezentei altor boli neurologice care sa aiba aceleasi simptome. Exista doua analize specializate care pot fi facute pentru a ajunge la diagnosticul de narcolepsie:

  • polisomnografia, care consta in inregistrarea activitatii creierului si a muschilor, monitorizarea respiratiei si a miscarilor ochilor pe parcursul unei nopti. Polisomnografia poate ajuta la stabilirea punctului in care incepe somnul REM si daca simptomele pacientului sunt asociate unei alte afectiuni, precum apneea in somn.
  • testul de latenta a somnului, prin care se evalueaza somnolenta pe timpul zilei prin masurarea timpului in care o persoana adoarme si intra in somnul REM. In timpul acestui test pacientul este rugat sa doarma in 5 reprize scurte pe parcursul zilei la un interval de ore. Daca pacientul va adormi in mai putin de 8 minute in medie, inseamna ca sufera de somnolenta excesiva pe timpul zilei. Totusi, pacientii narcoleptici intra in somnul REM extrem de repede, asa ca daca aceasta etapa incepe dupa 15 minute dupa adormire, inseamna ca pacientul sufera de narcolepsie.

 

Metode de tratament 

Desi narcolepsia nu se vindeca, exista cateva metode de tratament si schimbari ale stilului de viata care pot ameliora simptomele. Tratamentul medicamentos se face sub stricta indrumare a medicului si poate consta in administrarea de stimulante ale sistemului nervos central, antidepresive sau alte tipuri de medicamente.

 

Schimbari cu privire la stilul de viata

Pentru a da rezultate, tratamentul medicamentos trebuie insotit de anumite schimbari ale stilului de viata:

Dormiti cate putin atunci cand simtiti ca sunteti foarte somnorosi.
Faceti-va un program al somnului. Daca mergeti la somn si va treziti la aceleasi ore in fiecare zi, calitatea somnului creste.
Evitati consumul de cafeina sau alcool inainte cu cateva ore inainte de ora de culcare
Nu fumati, mai ales noaptea.
Faceti sport. 20 de minute de exercitii pe zi efectuate cu 4-5 ore inainte de ora de culcare imbunatateste calitatea somnului si ajuta narcolepticii sa nu ia in greutate.
Evitati consumul alimentelor si mancarurilor grele inainte de culcare.
Relaxati-va cu o baie fierbinte sau o activitate care va face placere inainte de a merge la culcare.


 

Daca aveti intrebari sau doriti detalii pentru acest tratament, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea:

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

 

Dureri de cap - Tratamente si remedii naturiste

Alte tratamente din categoria Dureri de cap

Astenie Detalii Afectiune
Astenia este un termen medical care face referire la o condiţie a organismul, in care acesta nu are sau isi pierde puterea ca un întreg, sau în oricare din părţile sale. 
Calmant (pentru dureri de cap, cefalee) Detalii Afectiune
Cefaleea este definita ca o durere de cap sau in partea superioara a gatului. Aceasta zona este una dintre locatiile cele mai comune de durere în organism şi are multe cauze.
Comotie cerebrala (prevenire) Detalii Afectiune
O comotie cerebrala este o leziune a creierului cauzata de vibratii ale creierului in interiorul craniului, ca urmare a unui traumatism cranian.
Insolatie Detalii Afectiune
Epuizarea termica poate aparea atunci cand temperatura din interiorul corpului (temperatura de baza) se ridica intre normalul de 37 ° C si pana la 40 °. La aceasta temperatura, nivelul de apa si sare in organism incepe sa scada, ceea ce poate provoca unei persoane sentimentul de rau, senzatie de lesin si transpiratie puternica.
Mahmureala Detalii Afectiune
Mahmureala este o colectie de semne si simptome legate de o repriza recenta de consum exagerat de alcool. Bolnavul are de obicei o durere de cap, se simte rau, ametit, somnoros, confuz si senzatie de sete. 
Meteo-sensibilitate (meteorosensibilitate) Detalii Afectiune
Foarte multi oameni pretind ca pot prezice o furtuna care urmeaza sa se produca, printr-un disconfort la nivelul articulațiilor lor sau prin migrene. Au existat unele rezultate surprinzătoare atunci când oamenii de știință au analizat cefectele schimbărilor în tiparele meteorologice si au realizat ce influenta pot avea asupra persoanelor cu meteorosensibilitate. Schimbările de temperatura, presiunea și puterea vântului pot afecta suferinzii de aceasta conditie. 
Migrena Detalii Afectiune
Cefaleea care dureaza 4 pana la 72 de ore, este pulsatila, are o intensitate moderata pana la severa, este unilaterala, se agraveaza cu efortul si se asociaza cu greata, voma sau fotofobia, sensibilitatea la lumina, zgomot sau miros.
Ventriculita Detalii Afectiune
Ventriculita reprezinta inflamarea ventriculelor cerebrale, cele care contin si permit circularea lichidului cefalorahidian prin creier. Ventriculita apare ca o consecinta a infectiei de la nivelul ventriculelor, conducand la umflarea si inflamarea acestora, afectiune ce apare in special la pacientii cu drenaj ventricular extern sau stent intraventricular.
Meningita Detalii Afectiune
Meningita este o inflamatie a membranelor protectoare ale sistemului nervos central, cunoscute sub numele de meninge, cauzata de o infectie a lichidului cefalorahidian.
Somnambulism Detalii Afectiune
Somnambulismul este o tulburare de comportament care intervine in stadiul de somn adanc si care este caracterizata de mers in somn sau alte tipuri de activitati desfasurate in timp ce persoana inca doarme. 

Opinii si recenzii

Adauga opinia ta despre acest tratament

Ajuta-ne sa imbunatatim tratamentele publicate cu opinii proprii.

*   = 10 + 4
Toate campurile sunt obligatorii.