Sindromul Gilbert este o afectiune minora caracterizata de nivelul ridicat al bilirubinei din sange (hiperbilirubinemie). Bilirubina este o substanta toxica de culoare galben-portocalie care este produsa atunci cand se descompun celulele rosii de sange. Aceasta este eliminata din corp dupa ce are loc o reactie chimica la nivelul ficatului, prin care forma toxica a bilirubinei (bilirubina indirecta) este transformata in forma non-toxic numita bilirubina directa. Persoanele care sufera de sindromul Gilbert au prea multa bilirubina indirecta in sange, al carei nivel poate sa fluctueze pana in punctulo in care sa degenereze in icter, adica ingalbenirea pielii si corneei.
Sindromul Gilbert este descoperit, de regula, in adolescenta. Cei care au aceasta boala prezinta episoade de crestere a bilirubinei in special atunci cand organismul trece prin perioada de stres precum dezhidratare, infometare, boala, exercitii fizice solicitante sau menstruatie. Unele persoane pot experimenta dureri sau disconfort abdominal si senzatie de oboseala. Totusi, aproximativ 30% din cei care au sindormul Gilbert nu prezinta semne sau simptome asociate, aceasta afectiune fiind descoperita o data cu efectuarea analizelor de sange de rutina care evidentiaza un nivel crescut al bilirubinei indirecte.
Sindromul Gilbert nu necesita tratament.
Scurt istoric al bolii
Sindromul Gilbert a fost descris pentru prima oara in anul 1901 de catre Gilbert si Lereboullet ca un sindrom al unui icter intermitent cronic si benign care nu implica prezeta altor boli hepatice. Savantii vremii au precizat si faptul ca aceasta afectiune este insotita de simptome psihologice precum sindromul oboselii cronice.
Simptome
Majoritatea persoanelor atinse de aceasta conditie trec ocazional prin episoade scurte de icter (ingalbenirea pielei si a corneeii) din cauza acumularii de bilirubina din sange. Unele persoane acuza si aparitia urmatoarelor simptome:
- senzatie de oboseala si epuizare
- pierderea poftei de mancare
- sindromul colonului iritabil, o tulburare digestiva care cauzeaza crampe stomacale, balonare, diaree sau constipatie
- dificultati de concentrare
Totusi, toate aceste simptome nu pot fi direct asociate nivelului ridicat de bilirubina si pot fi semnul unei alte boli. 1 din 3 oameni nu prezinta totusi niciun simptom.
Care sunt cauzele sindromului Gilbert?
Sindromul Gilbert este o boala genetica dobandita pe cale ereditara. Persoanele suferinde au o gena defecta ce impiedica ficatul sa indeparteze bilirubina din sange. In mod normal, atunci cand celulele rosii ajung la sfarsitul vietii (dupa aproximativ 120 de zile), hemoglobina (pigmentul rosu ce poarta oxigenul prin sange) se transforma in bilirubina. Ficatul transforma bilirubina intr-o forma hidrosolubila, care trece in bila si apoi este eliminata din corp prin urina si fecale. Bilirubina este cea care ofera urinei culoarea galbena si fecalelor culoarea maronie.
In cazul sindromului Gilbert, gena defecta face ca bilirubina sa nu mai fie transportata prin bila (un fluid produs de ficat care ajuta la digestie) la un ritm normal. Astfel, bilirubina se aduna in sange, conferind pielii si albul ochilor o culoare galbena.
In afara de natura genetica, nu s-au descoperit pana acum alti factori de risc pentru dezvoltarea acestei afectiuni, nefiind asociata cu stilul de viata, factori ambientali sau alte boli mai grave ale ficatului precum ciroza sau hepatita C.
Ce declanseaza simptomele sindromului Gilbert?
Suferinzii de sindrom Gilbert au remarcat ca exista anumiti factori care declanseaza cresterea nivelului de bilirubina:
- infometarea sau perioadele de post
- epuizarea fizica sau depunerea unui efort fizic mare
- trecerea printr-o procedura chirurgicala
- la femei, perioada de menstruatie
Cine este afectat?
Sindromul Gilbert este o afectiune des intalnita, dar este dificil de stabilit cu exactitate numarul suferinzilor deoarece nu are intotdeauna simptome evidente. Aceasta boala afecteaza mai multi barbati decat femei si este descoperit de obicei in ultimii ani de adolescenta sau primii ani de adult.
Diagnostic
Sindromul Gilbert poate fi diagnosticat prin analize de sange care sa indice nivelul de bilirubina din sange si prin analize ale ficatului.
Atunci cand ficatul este afectat, acesta elibereaza enzime in sange si in acelasi timp nivelul de proteine pe care le produce pentru a mentine sanatatea organismului incepe sa scada. Prin masurarea acestor niveluri de enzime si proteine medicul poate sa isi faca o imagine clara cu privire la modul de functionare a ficatului.
Daca analizele de laborator arata ca aveti nivel mare de bilirubina in sange, dar ficatul este in parametri normali, cel mai probabil suferiti de sindromul Gilbert.
In unele cazuri poate fi nevoie de analize de tip genetic pentru a confirma diagnosticul.
Alte cauze pentru care nivelul de bilirubina poate fi ridicat
Inflamatii grave ale ficatuluicauzate de infectii virale, medicamente, alcool sau ficat gras.
Inflamatii sau infectii ale tractului biliar, tulburare numita colangita.
Obstructia tractului biliar din cauza calculilor bliari, a vezicii biliare sau a cancerului pancreatic.
Anemie hemolitica prin care nivelul de bilirubina creste din cauza distrugerii premature a celulelor rosii.
Colestaza asociata cu inflamarea acuta sau cronica a ficatului sau cu cancerul hepatic.
Sindromul Crigler-Najjar, o conditie mostenita prin care activitatea enzimelor responsabile de procesarea bilirubinei este perturbata, rezultand astfel un exces de bilirubina.
Sindromul Dubin-Johnson, o forma mostenita de icter cronic ce impiedica secretia in ficat a bilirubinei directe.
Pseudoicter, o forma inofensiva de icter in care culoarea galbena a pielii este data de excesul de beta-caroten rezultata din consumul alimentelor precum morcovii, dovleacul sau pepenele galben.
Analizele care sa excluda sau sa confirme toate aceste diagnostice includ:
- examen CT la nivelul abdomenului
- tehnici de medicina nucleara pentru ficat sau vezica biliara
- endoscopie pentru examinarea duodenului
- RMN pentru zona abdomenului
Viata cu sindromul Gilbert
Sindromul Gilbert este o afectiune cu care pacientul traieste toata viata. Cu toate acestea, boala nu necesita un tratament deoarece nu pune in pericol viata pacientului si nici nu poate cauza alte complicatii.
Episoadele de icter precum si simptomele asociate acestuia nu dureaza mult si vor trece de la sine.
Daca suferiti de sindromul Gilbert nu este cazul sa faceti schimbari majore in dieta si nici sa renuntati la activitatea fizica. Ca si in cazul altor boli si pentru mentinerea unei stari de sanatate, este recomandat sa incercati sa aveti o dieta echilibrata bazata pe o alimentatie sanatoase si sa ramaneti activ fizic.
Pe de alta parte, se poate dovedi de ajutor daca incercati sa evitati lucrurile care determina aparitia icterului precum dezhidratarea sau stresul.
Persoanele care sufera de sindromul Gilbert pot prezenta reactii adverse la anumite medicamente, de aceea este important sa cereti sfatul medicului inainte de a incerca un tip nou de medicament si informati medicul care va trateaza cu privire la aceasta afectiune.
Sfaturi utile
Asigurati-va ca medicii la care apelati stiu ca aveti sindromul Gilbert deoarece acest lucru poate afecta un eventual tratament.
Mancati sanatos si evitati dietele cu aport caloric redus. Urmati o rutina cu privire la orele de masa si incercati sa nu postiti sau sa sariti peste mese.
Controlati stresul. Gasiti modalitati pentru a controla stresul asociat programului zilnic, precum activitati sportive, meditatie sau ascultatul muzicii.
Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea
Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan
0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online
Date generale
Sindromul Gilbert este o afectiune minora caracterizata de nivelul ridicat al bilirubinei din sange (hiperbilirubinemie). Bilirubina este o substanta toxica de culoare galben-portocalie care este produsa atunci cand se descompun celulele rosii de sange.
Bioritm (armonizare) | Detalii Afectiune |
Bioritmul poate descrie nivelurile de energie si capacitatile de performanta la nivel fizic, emotional si intelectual. |
Cancer (prevenire) | Detalii Afectiune |
Prevenirea cancerului este un plan de-a lungul vietii, inclusiv de alegeri inteligente in viata noastra. Prin prevenirea cancerului intelegem importanta de a avea o viaţă lungă şi sănătoasă. |
Convalescenta | Detalii Afectiune |
Convalescenta este recuperarea treptată a sănătății È™i puterii după boală. Se referă la etapa ulterioară a unei boli infecÈ›ioase sau a unei altfel de boli atunci când pacientul îÈ™i revine È™i revine la normal, dar poate continua să fie o sursă de infecÈ›ie, chiar dacă se simte mai bine. |
Hormoni (reglare hormonala) | Detalii Afectiune |
Hormonii corpului sunt precum instrumentele muzicale într-o orchestra: Fiecare joaca un rol propriu in crearea unui concert perfect, pana intr-o zi in care un intrument iasa din ton si distruge intreaga melodie. Hormonii reglementeaza cat de bine dormim, cat de des mancam, apetitul si potenta sexuala, nivelul de energie si modul in care facem fata stresului. |
Meridiane energetice (tratament echilibrare energetica) | Detalii Afectiune |
Corpul fizic este ultimul nivel al sistemului uman pe care o energie dezechilibrata il prezinta sub forma unei boli. Aceasta energie este o energie subtila, o forță de viață, care recreează și restabilește componentele celulare ale sistemelor vii. |
Dislalia | Detalii Afectiune |
Dislalia este o boala care afecteaza in general copiii si se caracterizeaza print-un defect de articulare al cuvintelor si, implicit, a prelungirii limbajului "de bebelus". Aceasta tulburare de vorbire poate fi tratata prin intermediul reeducari ortofonice. |
Decalaj de fus orar | Detalii Afectiune |
Setarea ceasului biologic intern în conformitate cu unul extern va ofera o gramada de sentimente "delicate", cum ar fi dureri de cap, creÅŸterea presiunii, atentie risipita, somn tulburat si lipsa poftei de mancare. Acest lucru se intampla si atunci cand calatorim in zone cu un decalaj semnificativ de fus orar. |
Arterita | Detalii Afectiune |
Arterita este o inflamatie a peretelui unei artere. Artera poate fi inflamata sau blocata complet. In arterita craniala sau temporala aceasta poate determina orbire, daca nu este tratata. |
Adenopatia | Detalii Afectiune |
Adenopatia consta in cresterea in dimensiune a ganglionilor limfatici, elementii principali ai sistemului nostru imunitar, locul in care celulele imune lupta impotriva infectiilor si a substante cu caracter antigenic. |
Antrax | Detalii Afectiune |
Atraxul este o infectie cauzata de sporii bacilului Bacillus anthracis care se prezinta sub forma de bastonas cu un invelis dur. Acesti spori pot supravietui la sol chiar si cativa ani. |
Anevrism cerebral | Detalii Afectiune |
Anevrismul cerebral sau intracranian porneste de la o dilatatie locala dintr-un vas de sange, care cu timpul se mareste si in cele din urma se rupe. |
Blefaroptoza (ptoza palpebrala) | Detalii Afectiune |
Blefaroptoza (ptoza palpebrala sau sindromul pleoapelor cazute) este un termen medical care desemneaza caderea (totala sau partiala) a pleoapei superioare, ceea ce conduce la aparitia dificultatilor de vedere si a unui aspect fizic inestetic. |
Acatisia | Detalii Afectiune |
Acatisia este un sindrom neuropsihiatric caracterizat prin neliniste psihomotorie. Persoanele care sufera de acatisie acuza sentimente de neliniste, indeosebi la nivelul picioarelor si tendinta permanenta de a se misca. |
Anhidroza (hipohidroza) | Detalii Afectiune |
Anhidroza este imposibilitatea unei persoane de a transpira normal. Daca organismul nu este capabil sa transpire, acesta nu mai are posibilitatea de a-si mentine temperatura la un nivel corect, ceea ce poate conduce la hipertermie sau chiar la cazuri mai grave, precum insolatia. |
Ambliopia (ochiul lenes) | Detalii Afectiune |
Ambliopia este termenul medical folosit pentru a desemna acea tulburare in care capacitatea vizuala a unui ochi este redusa, din cauza faptului ca acesta nu mai poate comunica in mod normal cu creierul. Desi ochiul afectat nu prezinta niciun defect, creierul, dintr-un motiv sau altul, prefera sa comunice doar cu unul dintre ochi. De aceea aceasta boala se mai numeste si boala "ochiului lenes". |
Anodontia (absenta dentara) | Detalii Afectiune |
Anodontia se caracterizeaza prin absenta congenitala a dintilor primari (de lapte) sau a dintilor permanenti, din cauza absentei mugurilor dentari sau a disparitiei lor inca din etapele initiale de dezvoltare. |
Daltonism (cecitate cromatica) | Detalii Afectiune |
Daltonismul este o tulburare de vederea ce consta in scaderea capacitatii de a vedea sau de a distinge culorile, ceea ce poate afecta activitatile zilnice ale persoanei afectate. Cumpararea fructelor si legumelor, alegerea hainelor sau citirea semnelor de circulatie se transforma intr-o provocare. Totusi, desi intampina dificultati in viata de zi cu zi, daltonistii reusesc sa se adaptateze si sa duca o viata normala. |
Clamidioza | Detalii Afectiune |
Clamidioza este cel mai des intalnita infectie transmisa pe cale sexuala cauzata de bacteria chlamydia trachomatis, afectand in mod special adolescentii sau tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani. |
Fibromialgia | Detalii Afectiune |
Fibromialgia este un sindrom caracterizat prin dureri difuze in tot corpul insotite de o stare de oboseala constanta si tulburari de somn. La persoanele care sufera de fibromiagie fibrele nervoase, prezente in tot organismul, sunt mai sensibile si mai active decat cele ale persoanelor normale. |
Ascita (lichid in abdomen) | Detalii Afectiune |
Ascita este o afectiune ce presupune acumularea patologica de lichid in cavitatea abdominala. |
Acrofobia (frica de inaltime) | Detalii Afectiune |
Acrofobia este teama de inaltimi ce se prezinta sub forma unei stari de anxietate care poate afecta calitatea vietii suferindului. |
Pancreatita | Detalii Afectiune |
Pancreatita reprezinta o inflamatie la nivelul pancreasului, o glanda situata in spatele stomacului, in apropierea ficatului, care produce enzime necesare digestiei si hormoni care ajuta la reglare zaharului din sange. Pancreatita poate afecta si tesuturile vecine. |
Compresia nervoasa | Detalii Afectiune |
Compresia nervoasa desemneaza o senzatie inconfortabila caracterizata de durere sau amortire si care este cauzata iritarea sau deteriorarea unui nerv periferic in urma exercitarii unei presiuni mari asupra acestuia. Nervii periverici sunt cei situati in afara creierului sau maduvei spinarii. Desi aceasta afectiune este asociata deseori cu dureri de spate sau de gat, aproape orice nerv poate reprezenta subiectul unei compresii nervoase. |
Disclaimer
Continutul acestui site are scopul de a oferi informatii generale si nu inlocuieste recomandarile si/sau diagnozele sau constatarile medicale pentru diferite afectiuni ale starii de sanatate. Produsele prezente pe acest website fac parte din categoria suplimentelor alimentare. Conform legislatiei in vigoare se pot administra fara o prescriptie medicala si nu inlocuiesc tratamentele medicale de specialitate. Perioada de administrate cat si rezultatele obtinute pot diferi de la un corp la altul in functie de factori precum problemele de sanatate, alimentatie cat si raspunsul organismului.
© Copyright 2019 Toate drepturile rezervate
0 recenzii pentru Sindromul Gilbert