Fierul este substanta minerala care face parte din clasa asa-numitelor oligoelemente. Denumirea de oligoelemente sau microelemente se refera la faptul ca organismul nostru are nevoie de ele doar in cantitati foarte mici, chiar daca sunt vitale. Fierul este responsabil in primul rand de transportul oxigenului in organism, dar acesta indeplineste si o serie de alte sarcini.
Vital pentru sinteza hemului din globulele rosii (hematii) si a pigmentului muscular (mioglobina) este fierul, de asemenea el este esential pentru enzimele celulare din grupa citocromilor, care asigura procesele de respiratie celulara.
Desi organismul poate sintetiza in cantitati mici unele vitamine sinteza oligoelementelor si, prin urmare, a fierului, este imposibila. Fierul este obtinut exclusiv din alimente dar chiar si asa doar 2-10% din fierul continut in alimente este absorbit si intra in circulatia sanguina. Cantitatea de oxigen care ajunge la creier, inima, ficat, muschi si alte tesuturi depinde in primul rand de fier de asemenea el faciliteaza cresterea, sporeste rezistenta organismului la boli, impiedica aparitia oboselii, previne instalarea anemiei, care e consecinta deficientei de fier, si reda tonusul natural al pielii.
Femeile pierd de doua ori mai mult fier lunar in comparatie cu barbatii, fierul si calciul sunt cele doua minerale care lipsesc cel mai adesea din alimentatia femeilor. In medie o femeie are nevoie de 1,5 mg de fier zilnic dar femeile insarcinate si mamele care alapteaza au nevoie de 3-3,5 mg. Este aproape imposibil sa se asigure fierul necesar organismului numai din alimentatie deoarece o mie de calorii contin circa 6 mg de fier dar numai 10% din aceasta cantitate poate fi absorbita de organism deci este necesara o cantitate imensa de alimente pentru asigurarea necesarului.
Un procent de 10-15% din sugari, copii, adolescenti, gravide, sportivi si persoanele in varsta sufera de pe urma deficientei de fier care se manifesta prin scaderea capacitatii de concentrare, a atentiei si a nivelului de inteligenta in general. De asemenea consumul regulat de ceai si cafea duce la cresterea necesarului de fier, iar fosfoproteinele din oua si faina integrala reduc asimilarea fierului. Cea mai usoara forma de asimilare a fierului este cea chelata, prin chelatare fierul sau alte minerale si oligoelemente sunt transformate in substante usor digerabile, produsele care contin fier chelatat sunt absorbite de 3-10 ori mai eficient decat cele clasice si nu produce dereglari ale digestiei. De asemenea preparatele moderne cu fier mai contin si vitamina C si bioflavonoide, deoarece acestea ajuta la absorbtia fierului, accentuand efectele sale benefice asupra organismului.
Cateva atentionari sunt totusi necesare :
- femeile insarcinate sau care alapteaza trebuie sa consulte medicul inainte de a incepe sa consume suplimente cu fier sau diverse preparate multivitaminice, care contin o cantitate mare de fier;
- nu se recomanda administratrea de preparate cu fier barbatilor care consuma alte preparate cu multivitamine si multiminerale decat in cazul in care sufera de deficit de fier;
- fierul chelatat se poate consuma impreuna cu vitamina E si C, aceste vitamine pastrandu-si nestirbita valoarea biologica;
- absorbtia fierului este redusa in caz de reumatism, micoze si herpes ;
- in revista Orthomolecidar Medicine, intr-un articol publicat in 1988, se afirma ca, in cazul unor infectii bacteriene, nu este indicat consumul de fier deoarece acesta este un factor important care ajuta la dezvoltarea bacteriilor.
- in caz de inflamatii, cea mai importanta proteina transportoare, transferina, iese din vasele de sange si, prin urmare, fierul nu poate fi folosit, acesta depunandu-se in tesuturi (hemocromatoza).
- cantitatile ridicate de fier din tesuturi si organe accelereaza procesele de formare a radicalilor liberi, prin urmare creste necesarul de antioxidanti.
