Schizofrenie

Descriere Remediu Naturist

A patra editie revizuită a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-IV-TR) defineşte trei criterii majore de clasificare a persoanelor care sufera de schizofrenie. Persoanele care sufera de aceasta boala sufera in general, de iluzii, halucinatii, vorbire dezorganizata, comportament extrem de dezorganizat şi alte simptome negative. Relaţiile personale, precum şi viaţa personală a victimei sunt, de asemenea, tulburate. Aceste semne de perturbare persista, în general, pentru aproximativ şase luni. Copiii care aparţin grupului de vârstă de 6 ani, arată uneori simptome ale acestei boli şi sunt la risc de a dezvolta aceste simptome mult mai intens la varsta lor adulta. Există cinci tipuri de schizofrenie, fiecare poate fi diferenţiat pe baza simptomelor. Acestea sunt:

1. Schizofrenie paranoida

În acest caz, victima suferă de una sau mai multe tipuri diferite de iluzii, precum şi de halucinaţii auditive. Aceste simptome sunt cu totul diferite de cele ale schizofreniei dezorganizate.

2. Schizofrenie dezorganizata

Simptomele cele mai vizibile sunt vorbirea dezorganizată şi comportamentul dezorganizat, iar acestea sunt absolut diferite de cele ale schizofreniei catatonice.

3. Schizofrenie catatonica

Persoanele care suferă de această  tulburare simt, în general, dificultăţi în mişcare, arată  rezistenţă în mişcare, precum şi mişcări anormale.

4. Schizofrenia nediferenţiată

Această condiţie poate fi identificata prin iluzii, halucinaţii, vorbire sau comportament dezorganizat, comportament catatonic sau simptome negative. Persoanelecare suferă de această stare nu pot fi plasate în categoria de schizofrenie paranoidă, dezorganizată şi catatonica.

5. Schizofrenia reziduală

Cele mai comune simptome includ dificultăţi de vorbire, precum si pierderea interesului în activităţile de zi cu zi.

Cauze ale schizofreniei

Ambii factori, cei genetici precum si cei de mediu, joaca un rol strategic în dezvoltarea schizofreniei. Persoanele cu antecedente familiale de schizofrenie au un risc mai crescut de a se confrunta cu boala în viitorul apropiat. Cu toate acestea, gradul de ereditate variaza în funcţie de dificultatea de separare a factorilor genetici, precum şi a factorilor de mediu, în timp ce boala este identificata. Potrivit unei estimări aproximativ 40% din gemenii monozigoti au un risc de infectare cu această boală. Mai multe gene sunt asociate cu dezvoltarea fiecarui simptom de tulburare. Un număr mare de asociaţii ale genomului la nivel de proteine, cum ar fi proteina « degetul de zinc «  804A, NOTCH4 şi proteinele histone ​​se constată a fi legate. Se pare că există o suprapunere însemnata între genetica schizofreniei si tulburarea bipolara. Factorii de mediu care sunt legati de schizofrenie includ mediul de viaţă, factorii de stres prenatal si consumul de droguri. Izolarea socială şi imigraţia legate de adversitatea socială, discriminarea rasială, disfuncţia de familie, şomaj şi condiţiile precare de locuit, de asemenea, joaca un rol crucial în dezvoltarea acestei tulburari. Factori, cum ar fi abuzul sexual din copilărie, precum şi orice alta trauma pot duce la schizofrenie la varsta adulta.

O serie de droguri şi anume cocaina, canabisul şi amfetaminele, de asemenea, contribuie la dezvoltarea schizofreniei. Persoanele care suferă de schizofrenie consumă droguri în mod normal, în scopul de a face faţă depresiei, singuratatii, plictiselii si anxietatii. Canabisul este în general asociat cu creşterea riscului de dezvoltare a unei tulburări psihotice. Folosirea frecventă a acestui drog, în general, dublează riscul de a fi afectat de deschizofrenie si psihoza. Consumul excesiv de cocaina si amfetamina, de asemenea, poate creşte riscul de schizofrenie. Alţi factori, cum ar fi hipoxia şi infecţia, stresul sau malnutriţia la mama in timpul dezvoltarii fetale pot creşte oarecum riscul de schizofrenie la copil, în etapele ulterioare ale vieţii. Studiile au indicat faptul că persoanele care suferă de schizofrenie sunt, în general, născute în lunile de iarnă şi de primăvară şi sunt supuse unui risc de a fi infectate cu boli virale mai frecvent. Procentul de astfel de persoane variază de la 5 la 8%.

Mecanisme asociate cu schizofrenia

O serie de studii au fost efectuate pentru a afla legătura dintre modificarea funcţiilor creierului si schizofrenie. Ipoteza dopaminei este cel mai frecvent acceptata. Aceasta subliniază că schizofrenia este rezultatul rateurilor neuronilor dopaminergici. Anumite interpretări psihologice se crede a fi, de asemenea, responsabile pentru dezvoltarea acestei  tulburari. Distorsiunile cognitive au fost identificate exclusiv în condiţiile de confuzie şi de stres. Unele funcţii cognitive pot duce la pierderi de memorie. Studii recente au indicat faptul că pacienţii care sufera de schizofrenie sunt receptivi emotional la conditii de stres, precum şi la stimuli negativi şi astfel de simptome pot agrava starea victimei. Convingerile delirante şi experienţele psihotice pot inrautati, de asemenea, starea pacientului.

Diagnosticul de schizofrenie indica schimbari atat in structura cât şi in chimia creierului. Studii care au folosit teste neurofiziologice şi tehnici de imagistica a creierului, cum ar fi RMN si PET au demonstrat modificări funcţionale în activitatea creierului in special a lobilor frontali, lobilor temporali şi a hipocampusului. S-au observat modificări în volumul creierului în special in cortexul frontal si lobii temporali. Deoarece circuitele neuronale sunt modificate, schizofrenia este uneori considerata ca o colecţie de tulburari de neurodezvoltare. În timpul stiudiului mecanismului acestei tulburari mai multa consideraţie a fot data funcţiei dopaminei în calea mezolimbica a creierului deaorece s-a constatat din intamplare că medicamentele fenotiazinice au potenţialul de a bloca funcţia dopaminei, astfel putand ajuta la diminuarea simptomelor psihotice. Acesta teorie este, de asemenea, susţinută de faptul că consumul de amfetamine, care declanseaza eliberarea de dopamina poate intensifica simptomele psihotice. Ipoteza dopaminei puncteaza faptul că eliberarea excesivă a receptorilor D2 sunt cauza reală a schizofreniei.

În scenariul de faţă accentul este centrat mai mult pe neurotransmitatorul glutamat şi funcţia redusă a receptorilor NMDA de glutamat in schizofrenie. Examinarea post-mortem din creierul pacientilor cu schizofrenie a arătat un nivel anormal de scăzut de receptori de glutamat iar drogurile care blocheaza acesti receptori pot spori problemele cognitive. Reducerea în activitate a glutamatului poate afecta, de asemenea, activitatea lobilor frontali şi hipocampusului. Funcţia dopaminei poate fi de asemenea afectata ca urmare a reducerii activităţii glutamatului. Cu toate acestea, simptomele pozitive nu răspund la o medicaţie glutamatergica.

Diagnostic Schizofrenie

În prezent, nu există niciun test precis care sa ne poata asigura că o anumită persoană suferă de schizofrenie. Medicii colecteaza diverse informaţii medicale,familiale, şi medico-sanitare, în scopul de a diagnostica această tulburare. Poate efectua, de asemenea, anumite teste fizice, în scopul de a verifica simptomele acestei tulburari. Examinarea medicală include unele teste de laborator, pentru a obţine o idee despre starea de sănătate a pacientului. Profesioniştii in sănătate mentală se ocupa de simptome precum halucinatii, delir, depresie, anxietate sau abuz fizic. Unele simptome de schizofrenie pot apărea, de asemenea, în alte tulburări, cum ar fi tulburare bipolara, tulburare de anxietate si tulburari de personalitate. Orice tulburare asociata cu un comportament anormal, de starea de spirit sau de gândire, care poate identifica o tulburare de personalitate sau de identitate disociativa (DID), cunoscute sub numele de tulburare de personalitate multiplă (MPD) sunt, în general, greu de distins de schizofrenie. Medicii poate efectua, de asemenea, examene de testare mentala. Pacienţii cu schizofrenie au un risc crescut de a fi afectati de o tulburare de anxietate sau de depresie şi de a ajunge la acte de sinucidere.

Tratament pentru schizofrenie

O serie de tratamente sunt încă  disponibile, insa medicamentele joacă un rol-cheie in tratarea schizofreniei. Aceste medicamente sunt cunoscute ca anti-psihotice deoarece reduc intensitatea simptomelor psihotice. Multi medici prescriu o doză combinată a acestor medicamente impreuna cu medicamentele psihiatrice, în scopul de a oferi beneficii pentru pacient. Medicamentele anti-psihotice au unele efecte secundare, inclusiv ameţeli, somnolenţă şi creşterea apetitului alimentar. Creştere în greutate, un nivel ridicat de zahar in sange, nivelurile crescute de lipide in sânge şi, uneori, un nivel mai ridicat al hormonului prolactina au fost observate. Medicamente care sunt utile in tratarea simptomelor de schizofrenie nu pot fi la fel de eficace în tratarea simptomelor acestei tulburari în copilărie.

Remediu naturist pentru schizofrenie cu produse Calivita

- Printre multiplele beneficii pentru sanatate ale fructului Noni , acesta si-a dovedit eficienta si in tratarea depresiei, anxietatii si tulburarilor comporamentale precum si in generarea unei stari generala de bine, de energie si putere.

- Deoarece creste nivelul serotoninei din creier si contribuie la relaxarea sistemului nervos central Rhodiolin este un supliment alimentar care poate impiedica aparitia crizelor de shizofrenie.

-  Coenzima Q10 a dovedit efecte pozitive in proleme psihiatrice, in special in tratamentul schizofreniei si al bolilor Alzheimer si Parkinson. 

Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online

Produse naturiste recomandate pentru Schizofrenie

Toate produsele recomandate pe site sunt atestate de ministerul sanatatii si au avizul FDA - cel mai dur for mondial care atesta calitatea produselor destinate sanatatii !

Date generale

SCHIZOFRENIA –O tulburare mentala frecventa si grava, caracterizata prin pierderea contactului cu realitatea( psihoza), halucinatii (false perceptii), deliruri ( false credinte), gandire anormala, afectivitate plata ( sfera de emotii limitata), motivare diminuata si activitate profesionala si sociala perturbata.

          Desi cauza specifica nu este cunoscuta, schizofrenia are o baza biologica. Explicatia cea mai larg acceptata o constituie un model de vulnerabilitate la stres, in care se considera ca schizofrenia apare la persoane cu vulnerabilitati ce au fundament neurologic. Debutul, remisiunea si recurenta simptomelor sunt considerate produse ale interactiunii dintre aceste vulnerabilitati si factorii stresanti de mediu.

         Semne si simptome:

         Simptomele de schizofrenie variaza ca tip si severitate. In general ele sunt clasificate in simptome pozitive sau negative (deficit).

         Simptomele pozitivepot fi si ele clasificate in 1. delir si halucinatii sau 2. tulburare de gandire si comportament bizar. Delirul si halucinatiile constituie dimensiunea psihotica a schizofreniei. Delirurile sunt credinte eronate care implica de regula trairi gresit interpretate. In delirul de persecutie, pacientul crede ca este chinuit, urmarit, inselat sau spionat. In delirul de referinta, pacientul crede ca anumite pasaje din carti, ziare, cantece sau din alte replici sau indicatii din mediul inconjurator sunt adresate lui. In delirul de influenta, de furt sau de inducere a gandurilor, pacientul crede ca altii ii pot citi gandurile, ca gandurile lui se transmit altora sau ca i se induc de catre forte externe ganduri sau impulsuri. Halucinatiile pot sa apara pe orice cale senzoriala ( auditiva, vizuala, olfactiva, gustativa sau tactila), dar halucinatiile auditive sunt de departe cele mai frecvente si caracteristice pentru schizofrenie.

Tulburarea gandirii si comportamentul bizar sunt denumite grupul simptomelor discordante. Tulburarea gandirii implica gandirea dezorganizata, evidentiata in principal prin vorbire care este incoerenta, trece de la o idee la alta si nu este indreptata spre scop. Comportamentul bizar poate include: bufoneria, agitatia si aspectul neingrijit, cu igiena si manifestari neadecvate.

          Simptomele negative –include afectivitatea mult diminuata, vorbirea saraca, anhedonia si lipsa de sociabilitate. Datorita alterarii tonalitatii bazale a afectului (aplatizare a emotiilor), fata pacientului este imobila, cu contact vizual redus si cu lipsa de expresivitate. La unii pacienti cu schizofrenie, functiile cognitive intra in declin, cu alterarea atentiei, a gandirii abstracte si a rezolvarii problemelor. Severitatea alterarii cognitive este una dintre determinantele majore ale incapacitatii generale a acestor pacienti.

         Simptomele de schizofrenie altereaza in mod caracteristic capacitatea de activitate normala si sunt adesea suficient de severe pentru a interfera marcat cu profesia, relatiile sociale si auroingrijirea somajul, izolarea sociala, relatiile familiale deteriorate si o calitate a vietii diminuata reprezinta consecintele frecvente ale afectiunii.

Simptome si semne