Vitamina B8 (Colina)

Ce este colina?

Colina, cel mai nou membru oficial al familiei vitamina B, a avut atabilit un aport adecvat pentru prima oară în 1998, de către Academia Națională de Științe. Chiar dacă a fost recent adoptată oficial în familia de vitamine B, colina a făcut obiectul unor investigații nutritive timp de aproape 150 de ani.

Descoperiri importante despre colina au fost facute la sfârșitul anilor 1930, cand oamenii de stiinta au aflat ca tesutul din pancreas conține o substanță care ar putea ajuta la prevenirea construirii de grasime in ficat. Această substanță a fost numit colina după cuvântul grecesc chole, care înseamnă bila. Din anii 1930, cercetările au arătat că colinase găsește nu numai în pancreas și ficat, ci este, de asemenea, o componentă a fiecărei celule umane.

Cercetarile au aratat, de asemenea, că numirea de colina, după cuvântul grecesc bila a fost foarte potrivita. Bila care se face în ficat nostru are funcția de bază de a face grăsimea compatibila cu apa, astfel că substanțele bazate pe grăsime se pot transporta in  interiorul corpului în mediul pe baza de apa de sângele nostru. Colina are efecte de modificare a grasimii foarte similare în membranele celulelor noastre. Proprietățile de modificare a grasimilor permit membranelor celulelor noastre sa functioneze cu  o mai mare flexibilitate în gestionarea atât de apă cat și de molecule solubile in grasimi. Fără colină, multe substanțe nutritive bazate pe grăsime și produse reziduale nu ar putea trece in si din celulele noastre.

În plus față de calitatea sa ca o substanță modificatoare de grăsime, colina este chimic unica ca o moleculă trimetilica. Termenul metilic înseamnă că o substanță are cel puțin o grupare chimică specială-numita un grup metil-atașata la acesta. Colina este trimetilica, ceea ce înseamnă ca trei grupuri de metil sunt atașate. Multe evenimente chimice importante din organism sunt posibile prin transferul de grupuri de metil din loc în loc. Genele din organism pot fi pornit și oprite în acest fel, și celulele folosesc de multe ori același proces pentru a trimite mesaje înainte și înapoi. În domeniul sănătății mintale, în cazul în care mesajele trimise de la nerv la nerv sunt deosebit de critice, colina s-a dovedit a fi o substanță de mare interes.

Care sunt functiile colinei?

• Menține integritatea membranei celulare

Colina este o componenta cheie a multor structuri ce contin grasimi in membranele celulare. Deoarece membranele celulare sunt aproape în întregime compuse din grasimi, flexibilitatea și integritatea membranelor depinde de aprovizionarea corespunzătoare de colina. Structuri de membrana care necesită colina includ fosfatidilcolina și sfingomielina. In creier, aceste moleculele de grăsime insumeaza un procent neobișnuit de mare din solidele totale, astfel colina este deosebit de importanta pentru sanatatea creierului, iar potențialul său pentru utilizarea in tulburari ale creierului este mare.

• Sprijina metabolismul grupului metil

Unicitatea chimica a colinei ca o moleculă trimetilica o face foarte importanta în metabolismul gruparii metil. Termenul de grupare metil se referă la o structură chimică cu un singur atom de carbon și trei atomi de hidrogen, iar termenul metilic inseamna că o substanță are cel puțin o grupare metil. Colina este dotata cu trei grupuri de metil. Multe evenimente chimice importante din organism sunt posibile prin transferul de grupuri de metil de la un loc la altul. De exemplu, genele din organism poate fi pornite sau oprite în acest fel, și celulele pot folosi acest mijloc pentru a trimite mesaje înainte și înapoi.

• Sprijina activitatea sistemului nervos

Colina este o componentă cheie a acetilcolinei, o molecula mesager găsita în sistemul nervos. Acetilcolina, numita, de asemenea, un neurotrasmitator, deoarece transmite mesaje de la si la nervi, este mijlocul chimic primar al corpului de a trimite mesaje între nervi și mușchi. Datorită rolului său în funcția neuro-musculara, colina (completata în formă de lecitină, sau fosfatidilcolina), a fost folosita experimental pentru a ajuta la imbunatatirea functiei neuromusculare in boala Alzheimer.

• Reduce inflamatia cronica

Oamenii ale caror diete furnizeaza un aport mai mare decat mediu de colina (se gaseste in special în gălbenușul de ou și soia) si de betaina, metabolitul sau, (gasit in mod natural in legume precum sfecla si spanac), au niveluri de markeri inflamatori cu cel puțin 20% mai mici decât subiecții cu un aport mai mic decat mediu, conform raortului intocmit de cercetatorii greci in Jurnalul American de Nutritie Clinica.

Colina si betaina lucrează împreună în procesul celular de metilare, care nu este responsabil doar pentru eliminarea homocisteinei, ci este implicat de asemenea in oprirea genelor implicate in inflamatie. Expunerea la stresul oxidativ este un declanșator puternic pentru inflamație. Betaina este formata din colină în mitocondrii, iar această oxidare contribuie la starea de redox in mitocondrii.

Doze stabilite

Dozele zilnice recomandate de colina au fost stabilite în 1998 la 550 de miligrame pe zi pentru bărbați și 425 de miligrame pe zi pentru femei. Nu a fost stabilita o doza zilnica recomandata  pentru betaină, deoarece este un metabolit al colinei si nu este considerat un nutrient esential.

Care sunt simptomele de deficit de colina?

De o importanță deosebită în relația dintre colina și sănătate este impactul deficitului de colină asupra riscului de boala coronariana (CHD) si alte probleme cardiovasculare. Riscul de CDH si alte probleme de inima / circulatorii este asociat cu niveluri crescute ale unei molecule numita homocisteina. Multi factori pot contribui la un nivel ridicat de homocisteina in sange, dar un factor implică în mod clar este deficitul de colină, dearece colina permite homocisteinei să fie convertita în alte substante, prevenind astfel orice acumulare.

Deficienta usoara de colină a fost, de asemenea, legate de oboseala, insomnie, capacitatea slabă a rinichilor de a concentra urina, probleme cu memoria și dezechilibre nervoase-musculare. Deficitul de colină poate provoca, de asemenea, deficit de o vitamina B, un alt element important si critic pentru sănătate, acidul folic.

Deficitul extrem de colină poate duce la disfuncții hepatice, boli cardiovasculare, tulburari de crestere, anomalii in formarea osoasa, lipsa de formare a hematiilor, infertilitate, tulburari respiratorii la nou-nascuti, incapacitatea de a prospera la nou-nascuti, insuficienta renala, anemie și presiune arteriala.

Consecințele deficitului de colină sunt deosebit de vizibile în ficat, deoarece o lipsă de colină împiedică ficatul sa amabalze si sa transporte grasimi într-un model natural. Simptomul principal al acestei schimbări este o scădere a nivelului de VLDL in sange( lipoproteine ​​cu densitate foarte mică, molecule pe care ficatul le foloseste pentru a transporta grăsime). Ca parte a aceluiasi model nenatural, nivelurile de anumite grăsimi din sânge, denumite trigliceride, pot deveni, de asemenea foarte mari, ca urmare a deficitului de colină.

Simptomele de toxicitate

Dozele mari de colina (10-15 grame) au fost legate în literatura de specialitate demiros corporal neobișnuit, vărsături, salivație crescută și transpirație. Simptomul de miros neplacut al corpului pare să fie asociat cu prezența crescută a unui produs de defalcare de colina numit trimetilamină. Dozele mari de colina de 5-10 grame / zi au fost, de asemenea, asociate cu scăderi ale tensiunii arteriale și, în anumite cazuri, sentimente de slăbiciune sau amețeli. Astfel, s-a stabilit un nivel tolerabil de admisie superioară (UL) de 3,5 grame / zi pentru colină, bazat în primul rând pe riscul de scadere a tensiunii arteriale.

Ce factori ar putea contribui la un deficit de colină?

În plus față de aportul dietetic sărac de colină în sine, aportul slab al altor nutrienți poate duce la deficit de colină. Aceste substanțe nutritive includ vitamine B-3, acid folic, și aminoacidul metionină. Motivul pentru care aceste alte elemente nutritive pot provoca deficit de colină inplica structura chimică neobișnuită a colinei ca o moleculă "trimetilica".

Problemele de ficat, inclusiv ciroza hepatica, sunt factori comuni care contribuie la deficitul de colina. În cele din urmă, o varietate de proceduri de spital, inclusiv nutriție parenterală totală direct în fluxul sanguin, chirurgie by-pass, și transplant de rinichi sunt, de asemenea, declansatori directi ai deficitului de colină.

Interacțiuni nutritive

Ca parte a unui ciclu chimic complicat numit ciclul SAM (ciclu s-adenozil-metionină), adecvarea de colina este strâns legată de gradul de adecvare a multor alte elemente nutritive. Aceste substanțe nutritive includ vitamine B-6, B-12, și acid folic; aminoacizii serina și glicină; moleculele betaină, sarcozină și etanolamină.

Ce condiții de sănătate necesită un accent deosebit pe colina?

Datorită importanței sale în metabolismul grasimilor, statutul de colina este important să se evalueze în aproape toate problemele de sănătate care implică ficatul, inclusiv alcoolism si ciroza. Epilepsia, boala Parkinson, boala Alzheimer, probleme de deficit de memorie, deficit de atentie si tulburari de hiperactivitate, tulburari neuromusculare, boli cardiovasculare (boli de inima mai ales coronariene), tulburari cerebrale, autism, incapacitatea de a prospera la nou-nascuti, detresă respiratorie la nou-nascuti, hipertrigliceridemie, anemie, infertilitate, hipertensiune arteriala, si candidoza justifică o privire atentă la nivelul de colină.

Daca aveti intrebari sau doriti detalii, puteti consulta medicii nostri de la Centrul Medical Sanatatea

Dr Delia Enache si Dr Dan Navolan

0351 458808 / 0251 212222 / Consultatie online